Din cuprinsul articolului
Un val neobișnuit de puternic de gripă sezonieră a pus presiune pe spitale din mai multe țări europene în această iarnă, alimentând temeri legate de așa-numita „super gripă”. Deși termenul nu are o definiție medicală oficială, specialiștii confirmă că circulația accelerată a unei variante de gripă A (H3N2) a dus la un număr neobișnuit de mare de îmbolnăviri într-un interval scurt, cu impact direct asupra sistemelor de sănătate.
Fenomenul nu este limitat la Statele Unite, unde datele sunt mai ușor de urmărit, ci se vede clar și în Europa, inclusiv în Marea Britanie, Irlanda și alte state unde spitalele au reintrodus măsuri de protecție pentru a limita răspândirea infecțiilor respiratorii.
Ce se ascunde, de fapt, în spatele termenului de „super gripă”
„Super gripa” nu este un diagnostic și nici o nouă boală. Termenul apare periodic în spațiul public atunci când o tulpină de gripă se răspândește rapid și infectează un număr mare de oameni într-un timp scurt. În sezonul actual, atenția se concentrează pe o variantă a virusului gripal A (H3N2), cunoscută în limbaj științific drept subclada K.
Specialiștii subliniază că nu există dovezi clare că această variantă ar fi mai letală decât altele, însă viteza de transmitere este suficient de mare încât să ducă la un aflux masiv de pacienți în unitățile medicale. Asta face ca impactul asupra spitalelor să fie resimțit mai dur, chiar dacă severitatea individuală a cazurilor nu este neapărat mai mare.
De ce H3N2 creează mai multe probleme decât alte tulpini
Virusurile gripale de tip H3N2 sunt cunoscute de ani buni pentru faptul că produc, în medie, forme mai severe de boală decât alte tulpini, în special la vârstnici, copii mici și persoane cu boli cronice. Varianta K are mai multe mutații față de tulpinile de referință folosite în vaccinurile actuale, ceea ce explică de ce un număr mare de persoane sunt susceptibile la infectare.
Situații similare au mai existat și în alți ani, iar specialiștii spun că nepotrivirile parțiale între vaccin și tulpina dominantă nu sunt ceva ieșit din comun. Chiar și așa, vaccinarea rămâne eficientă în reducerea riscului de forme grave, spitalizare și deces.
Ce se întâmplă în Europa
În mai multe țări europene, sezonul gripal 2025–2026 a început mai devreme și mai intens decât de obicei. În Anglia și Irlanda, autoritățile sanitare au raportat creșteri rapide ale cazurilor de gripă, iar unele spitale au cerut din nou purtarea măștii de protecție pentru vizitatori, pe fondul presiunii exercitate de pacienții cu infecții respiratorii.
În Marea Britanie, datele oficiale arată un număr ridicat de internări asociate gripei, în paralel cu circulația altor virusuri sezoniere. Specialiștii compară dinamica acestui val cu primele faze ale pandemiei de COVID-19, nu prin severitate, ci prin ritmul de creștere al cazurilor, care poate suprasolicita rapid spitalele.
Ce știm despre situația din România
În România, Institutul Național de Sănătate Publică monitorizează săptămânal infecțiile respiratorii acute, inclusiv gripa. Deși datele complete pentru întreg sezonul nu sunt încă centralizate, medicii de familie și spitalele raportează o creștere vizibilă a cazurilor de gripă, mai ales în rândul copiilor și al vârstnicilor.
Specialiștii atrag atenția că România are, în mod tradițional, rate scăzute de vaccinare antigripală, în special în rândul populației adulte active. Acest lucru crește riscul ca valurile gripale mai intense să aibă un impact disproporționat asupra sistemului sanitar, mai ales în lunile de iarnă.
Simptomele nu sunt diferite de gripa obișnuită
În ciuda denumirii alarmante, simptomele asociate cu tulpina H3N2 nu sunt diferite de cele ale gripei sezoniere clasice. Printre cele mai frecvente se numără:
-
febra instalată brusc
-
frisoanele și transpirațiile
-
durerile musculare și articulare
-
tusea și durerea în gât
-
oboseala accentuată
-
durerile de cap
Diferența față de o răceală banală este debutul rapid, de obicei la una–trei zile după contactul cu virusul, și intensitatea simptomelor în primele zile.
Cât de bine protejează vaccinul antigripal
Chiar dacă vaccinul din acest sezon nu este perfect adaptat subcladei K, datele europene sugerează că există protecție împotriva formelor severe de boală. Specialiștii explică faptul că vaccinarea nu are ca scop principal prevenirea tuturor infecțiilor, ci reducerea riscului de complicații grave și deces.
Imunitatea se formează la aproximativ două săptămâni după vaccinare, iar autoritățile sanitare recomandă imunizarea chiar și în mijlocul sezonului gripal, mai ales pentru persoanele vulnerabile.
Ce recomandă medicii în acest sezon
Medicii infecționiști din Europa avertizează că nu trebuie confundată o gripă intensă cu un virus „nou” sau necunoscut. Recomandările rămân aceleași:
-
vaccinarea antigripală, inclusiv pentru cei care nu s-au vaccinat încă
-
evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave
-
igiena mâinilor și aerisirea spațiilor închise
-
prezentarea la medic în cazul simptomelor severe sau persistente
