Din cuprinsul articolului
Unele persoane octogenare și nonagenare – așa-numiții „super-vârstnici” – se pare că produc mult mai multe celule nervoase noi decât alți oameni de aceeași vârstă. Aceștia sunt vârstnici care își păstrează memoria excepțională la peste 80 de ani, după cum relevă datele unui nou studiu publicat în revista Nature.
Descoperirea oferă indicii importante despre modul în care memoria poate fi păstrată și despre prevenirea bolii Alzheimer.
Oamenii de știință au descoperit că acești super-vârstnici își păstrează memoria excepțională deoarece creierul lor continuă să producă neuroni noi. Studiul sugerează că neurogeneza (procesul de formare a noilor neuroni) ar putea juca un rol esențial în menținerea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
Super-vârstnicii au mai multe celule nervoase aflate în dezvoltare
Cercetătorii au analizat mostre de creier de la persoane din mai multe grupuri de vârstă și sănătate. Rezultatele arată că super-vârstnicii au un număr mult mai mare de celule nervoase aflate în dezvoltare decât adulții în vârstă obișnuiți.
Experții spun că descoperirea ar putea schimba modul în care înțelegem îmbătrânirea creierului. De asemenea, ar putea oferi indicii noi pentru prevenirea Alzheimerului și a altor forme de demență, potrivit ScienceAlert.
Super-vârstnicii sunt persoane care își mențin o memorie neobișnuit de puternică chiar și la 80 sau 90 de ani. Oamenii de știință au analizat țesut cerebral post-mortem provenit din cinci grupuri: tineri adulți, vârstnici sănătoși, super-vârstnici și persoane cu Alzheimer.
Cercetătorii s-au concentrat asupra hipocampului, regiunea creierului responsabilă pentru învățare și memorie. Aceștia au analizat aproape 356.000 de nuclee celulare pentru a urmări etapele dezvoltării neuronilor.
Studiul a identificat trei etape importante ale neurogenezei. Acestea includ celule stem, neuroblaste aflate în proces de transformare în neuroni și neuroni imaturi aproape funcționali.
Rezultatele au arătat că super-vârstnici aveau aproximativ de două ori mai mulți neuroni imaturi decât alți vârstnici. Cercetătorii cred că această producție continuă de neuroni ajută la menținerea unei memorii puternice.
Creșterea neuronilor la adulți
Timp de decenii, oamenii de știință au dezbătut dacă adulții pot genera neuroni noi. Teoria tradițională susținea că oamenii se nasc cu un număr fix de celule nervoase.
În 1998, un studiu important a contestat această idee și a sugerat că neurogeneza continuă la adulți. Cercetările ulterioare au susținut sau au contestat această ipoteză, menținând dezbaterea deschisă.
Noile descoperiri oferă dovezi puternice că dezvoltarea neuronilor continuă și la vârste înaintate. Cercetătorii spun că acest proces ar putea explica de ce unele persoane îmbătrânesc mai bine din punct de vedere cognitiv.
Studiul a evidențiat și diferențe importante la persoanele cu Alzheimer. Chiar și în stadiile preclinice ale bolii apar semne timpurii ale scăderii producției de neuroni.
La pacienții diagnosticați cu Alzheimer, numărul neuronilor imaturi a scăzut drastic. Acest lucru sugerează că neurogeneza afectată ar putea contribui la declinul memoriei.
Speranțe pentru viitoare tratamente ale creierului
Analizele genetice au arătat că super-vârstnicii prezintă o activitate mai intensă a genelor asociate cu plasticitatea creierului. Neuronii lor prezintă conexiuni sinaptice mai puternice și niveluri mai ridicate de factor neurotrofic derivat din creier, potrivit sursei citate de Mediafax.
Cercetătorii spun că aceste caracteristici ajută creierul să rămână adaptabil și rezistent. Studiile viitoare ar putea explora metode de stimulare a neurogenezei prin terapii, stil de viață sau factori de mediu.
Oamenii de știință cred că descoperirea transmite un mesaj optimist despre îmbătrânire. Creierul uman ar putea rămâne biologic activ și capabil de regenerare chiar și la vârste înaintate.
Peste 55 de milioane de persoane trăiesc cu demenţă la nivel mondial, iar boala Alzheimer reprezintă până la 70% dintre cazuri, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În Europa, în anul 2025, aproximativ 12 milioane de persoane erau diagnosticate cu demenţă, femeile reprezentând circa 66% dintre cazuri.
