Din cuprinsul articolului
Surse de carbohidraţi buni.Există alimente, numite de medici „Combustibilul” preferat al organismului, fără de care creierul uman nu ar poate supravieţui. Despre aceste alimente a vorbit medicul nutriționist Ruxandra Pleșea.
Dr. Pleşea: „Combustibilul” preferat al organismului, fără de care creierul nu poate supravieţui
În cadrul rubricii Sfat de Sănătate de la Antena 3, medicul nutriționist Ruxandra Pleșea a spus ce sunt carbohidraţii, una din cele mai improtante surse de energie din organism.
Care sunt carbohidraţii dăunători pentru sănătate
„Sunt multe mituri legate de carbohidraţi, cum că toţi sunt răi. Ştim clar, că acei carbohidraţi rapizi şi rafinaţi în exces fac rău, însemnând că pot să ducă la puternice influenţe hormonale cu efect de câştig în greutate, pot să destabilizeze flora intestinală, pot să ducă în timp la instalarea sindromului metabolic şi aceştia trebuie consumaţi cu măsură.
Rol decisiv în modul în care noi simţim foamea
Medicul nutriționist spune că toți „carbohidraţii pe care noi în consumăm în final, vor deveni acea unică moleculă de glucoză, care este combustibilul preferat al organismului nostru, fără de care creierul nu poate supravieţui”.
Aceasta mai spune că „la polul opus sunt carbohidraţii complecşi sau lenţi. De ce se numesc aşa? Pentru că ei fiind structuri complexe vor alibera lent glicemia în sânge”.
Aşadar, conform specialistului în nutriție, viaţa fără ei nu este posibilă, însă modul în care noi îi folosim ne influenţează în bine sau în rău. Ei se digeră lent, eliberează lent glucoza, un mecanism care place foarte mult organismului nostru şi care are un efect protector pentru câştigul în greutate.
Carbohidraţi lenţi
Ce înseamnă carbohidraţi lenţi, de ce se eliberează lent glucoza? Pentru că ei sunt complicaţi, sunt acolo multe molecule. În structura alimentelor bogate în carbohidraţi lenţi şi nerafinaţi intră şi fibrele, lucru care va scădea acest indice glicemic, adică acea viteză cu care se eliberează glucoza în sânge. Există uneori şi asociere de proteine chiar şi grăsimi în acele alimente şi atunci tot acest proces de care vă povesteam are loc lent.
Carbohidraţi cu eliberare lentă
„Îi găsim în leguminoase, în acele boabe de linte, mazăre, năut, fasole. Acolo sunt şi proteine şi fibre. Ele au un rol decisiv în modul în care noi simţim foamea, saţietatea, în a controla insulino-rezistenţa şi deci greutatea. Alte surse de carbohidraţi lenţi sunt cerealele, dar integrale, nu rafinate, că rafinarea înseamnă renunţarea la fibre, germene, şi păstrarea doar a amidonului.
Chiar şi pastele integrale sunt benefice, deşi pastele nu au un indice glicemic foarte crescut. Carbohidraţi un pic mai rapizi găsim în fructe. Aici în fructe nu sunt grăsimi şi proteine. Pentru a tampona acest indice glicemic, de aceea fructele au un indice glicemic mediu. Dar noi putem să scădem răutatea carbohidraţilor din fructe, asociindu-le la o masă, spre exemplu, cu nuci, cu seminţe, cu oleaginoase.
Ele conţin fibre, proteine şi carbohidraţi, dar această asociere conduce la o masă cu un indice glicemic scăzut”, a explicat Ruxandra Pleşea, specialist diabet şi nutriţie, pentru sursa citată.
