Din cuprinsul articolului
De la 1 ianuarie 2026, în România a intrat în vigoare, fără prea multă atenție publică, una dintre cele mai importante schimbări fiscale cu impact economic direct asupra prețurilor.
Este vorba despre CBAM – Mecanismul european de ajustare la frontieră a carbonului – un nou sistem de taxare care va face mai scumpe o serie de produse de bază importate din afara Uniunii Europene. Efectele nu vor fi vizibile imediat pe etichete, dar vor fi resimțite treptat în construcții, industrie și, în final, în buzunarul consumatorilor.
Ce este CBAM și de ce a fost introdus
CBAM este mecanismul prin care Uniunea Europeană aplică o taxă de carbon produselor importate din state din afara UE, astfel încât acestea să suporte costuri similare celor plătite de producătorii europeni pentru emisiile de CO₂. Scopul declarat este dublu: reducerea poluării și eliminarea avantajului competitiv al producătorilor din țări care nu au reguli stricte de mediu.
Până acum, firmele din UE plăteau certificate de emisii, în timp ce produsele importate ajungeau pe piață fără acest cost suplimentar. Din 2026, acest dezechilibru dispare.
Ce produse sunt taxate prin CBAM
CBAM se aplică, în prima etapă, pentru șase sectoare considerate mari generatoare de emisii:
-
ciment
-
aluminiu
-
îngrășăminte
-
metale feroase (în special oțel)
-
hidrogen
-
electricitate
Pentru aceste produse, importatorii vor fi obligați să cumpere certificate CBAM corespunzătoare emisiilor de carbon generate în procesul de producție.
Cum funcționează, concret, taxa de carbon
Sistemul este tehnic și complicat pentru companii, dar principiul este simplu: dacă un produs importat are o amprentă de carbon, această amprentă este taxată la un nivel similar cu cel din UE. Costul este transferat în prețul final al produsului.
Pentru România, unde o mare parte din materiile prime și produsele semifinite provin din afara UE – în special din Turcia, China și India –, impactul este inevitabil.
De ce construcțiile vor fi printre cele mai afectate
Sectorul construcțiilor este printre cele mai expuse efectelor CBAM, deoarece folosește masiv materiale importate cu amprentă mare de carbon. Potrivit estimărilor din industrie, creșterile de cost vor fi vizibile în special la:
-
oțel și produse metalurgice: +9–10%
-
aluminiu: +9–10%
-
structuri metalice și hale industriale: +9–10%
-
pavaje: +6%
-
acoperișuri metalice și profile zincate: +5–7%
-
panouri sandwich: +5–7%
La nivel de proiect final, cumulează efectul scumpirii materialelor, transportului, energiei și manoperei.
„Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată, care ține de ciclurile reale de producție. Materialele fabricate cu materii prime cumpărate în 2025 mai pot fi livrate la prețurile vechi. Producția începută în 2026 va reflecta integral noile costuri”, explică Cosmin Răileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual.
De ce ianuarie 2026 este o lună-cheie
Potrivit analizelor din piață, luna ianuarie este singura fereastră în care unele proiecte pot evita scumpirile majore, dacă materialele sunt deja în stoc sau în curs de producție. După epuizarea acestora, noile prețuri vor deveni regula.
Pentru șantierele aflate în execuție, momentul achiziției materialelor poate face diferența de cost la nivelul întregului proiect.
Impactul final: cât se poate scumpi o construcție
Specialiștii estimează că, în 2026, prețul final al unei construcții poate fi cu până la 15% mai mare decât în 2025, chiar și fără alte șocuri majore în energie sau transport. Diferențele vor fi mai mari în proiectele industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată.
Ce înseamnă CBAM pentru consumatorul obișnuit
Deși taxa nu este plătită direct de populație, efectul ajunge inevitabil la consumator:
-
locuințe mai scumpe
-
costuri mai mari pentru renovări
-
prețuri mai ridicate la produse industriale
-
investiții amânate sau redimensionate
CBAM nu este o taxă „vizibilă” pe factură, dar este una care se propagă în lanț.
O schimbare structurală, nu temporară
CBAM marchează o schimbare de fond în modul în care se formează prețurile în economie. Din 2026, competiția nu se va mai face doar pe prețul de listă, ci pe capacitatea firmelor de a planifica, de a cumpăra din timp și de a-și optimiza lanțurile de aprovizionare.
„Diferența nu o va mai face cine are cel mai mic preț afișat, ci cine reușește să gestioneze inteligent costurile și riscurile”, subliniază Cosmin Răileanu.
Pentru România, dependentă de importuri din afara UE, CBAM este o taxă discretă la început, dar cu efecte profunde pe termen mediu. Anul 2026 nu aduce doar scumpiri punctuale, ci o nouă realitate economică.
