Din cuprinsul articolului
Românii ar putea plăti mai mult decât comisioanele clasice dacă ideea taxei universale pe tranzacții ajunge lege. Discuțiile au loc deja, în spatele ușilor închise, iar propunerea, susținută de unele voci din mediul de afaceri și analizată în cercurile de la Palatul Cotroceni, prevede aplicarea unei taxe pe orice mișcare de bani din economie.
Fie că e vorba despre retrageri de numerar, plăți cu cardul sau transferuri între conturi.
Ce este „taxa universală” și cum funcționează în scenariile analizate
Ideea unei taxe universale a fost adusă în discuție în contextul măsurilor de echilibrare bugetară. Practic, s-ar reține automat un procent foarte mic din fiecare tranzacție financiară, direct în momentul procesării, fără intervenție din partea utilizatorului. Sistemul ar fi gestionat de bănci și procesatori de plăți, care ar acționa ca agenți de colectare pentru stat.
Spre exemplu, dacă s-ar aplica o rată de 0,2%, retragerea a 2.000 de lei de la bancomat ar genera un cost suplimentar de 4 lei. În cazul unei taxe de 0,33% – valoarea maximă analizată – suma ar urca la 6,6 lei. Aceste valori se adaugă eventualelor comisioane deja percepute de bancă.
Potrivit calculelor, statul ar putea colecta anual până la 50 de miliarde de lei prin această metodă, în funcție de nivelul tranzacțiilor. Iar datele din sistemul ReGIS (operat de BNR) confirmă o creștere uriașă a volumului tranzacțiilor: peste 25.000 de miliarde de lei în 2023, față de 16.000 de miliarde în 2022.
Ce spun experții din domeniul bancar: „Se riscă o întoarcere la cash”
O analiză publicată de Ziarul Financiar atrage atenția asupra efectelor potențial periculoase. Specialiștii din sistem avertizează că o astfel de măsură ar încuraja retragerea banilor din bănci și întoarcerea la plăți în numerar – exact contrariul tendinței de digitalizare susținută până acum.
„România nu are în prezent o criză financiară, dar o asemenea taxă poate adânci dezechilibrele. Există riscul de a crește evaziunea fiscală și de a reduce încrederea în sistemul bancar,” afirmă surse din piața bancară, citate de ZF.
Mai mult, lipsa consultărilor oficiale cu bancherii amplifică suspiciunile. Deocamdată, ideea se află în stadiu de analiză, dar absența unei poziții ferme din partea autorităților alimentează temerile.
Impactul pentru consumatorii obișnuiți: fiecare plată, un bănuț în minus
Pentru utilizatorii obișnuiți, impactul imediat nu pare semnificativ – câțiva bani la fiecare tranzacție. Însă la o frecvență ridicată de plăți, sumele se pot acumula. Spre exemplu:
-
la o rată de 0,2%, plățile lunare de 5.000 de lei (facturi, rate, cumpărături) înseamnă o taxă totală de 10 lei/lună, adică 120 lei pe an;
-
pentru companii, impactul ar putea fi considerabil, mai ales în retail sau în industriile cu volume mari de tranzacții.
De ce apare tocmai acum ideea taxei universale
Contextul este tensionat. Bugetul național e sub presiune, iar deficitul a depășit estimările inițiale. Digitalizarea accelerată a economiei – inclusiv plățile instant și identitatea digitală – permite colectarea rapidă și automatizată a unor taxe minime. În același timp, statul caută soluții care nu impun majorări brute de TVA sau impozite pe venit. O taxă discretă, aplicată automat, pare atractivă din perspectivă fiscală.
Dar există și un revers: riscul de a taxa în bloc toată populația, fără excepție, în mod constant, pentru simplul fapt că folosește servicii bancare.
Ce urmează? Pachetul fiscal pentru 2026, în lucru
Sursele vorbesc despre un calendar care vizează anul 2026 pentru implementare, dacă propunerea ajunge în pachetul oficial de măsuri fiscale. Până atunci, este așteptată o amplă consultare publică, presiune din partea băncilor și reacții din societatea civilă.
La acest moment, nicio instituție nu a anunțat oficial introducerea taxei. Dar discuțiile se intensifică, iar precedentele din alte țări – cum a fost cazul taxei Tobin în Brazilia – arată că astfel de idei pot prinde contur rapid, în perioade de presiune bugetară.