sâmbătă, februarie 7, 2026
6 C
București

Te balonezi și te doare sub coaste? Poate fi vorba de o problemă la ficat

Balonarea persistentă, senzația de presiune sub coastele din dreapta sau oboseala care nu cedează pot avea o explicație comună: ficatul mărit. Afecțiunea, numită medical hepatomegalie, nu este o boală în sine, ci un semnal că ceva nu funcționează corect în organism.

„Prin ficat mărit se înțelege creșterea ficatului peste dimensiunile considerate normale, indiferent de cauză. De multe ori, diagnosticul pornește de la palparea sub rebordul costal sau de la ecografie”, explică Doru Cristian Gavrilă.

Problema este că, în formele ușoare sau moderate, ficatul mărit poate să nu dea simptome evidente. Abia când volumul crește semnificativ apar durerea, disconfortul abdominal și tulburările digestive.

Ce simptome pot apărea când ficatul este mărit

Manifestările diferă mult, în funcție de cât de mare este ficatul și de cauza care a dus la hepatomegalie.

Cele mai frecvente semne includ:

  • durere sau presiune sub coastele din dreapta

  • balonare și senzație de „abdomen plin”

  • tranzit intestinal modificat

  • oboseală nejustificată

  • greață sau lipsa poftei de mâncare

În unele situații, simptomele vin mai degrabă din boala de fond:

  • scădere în greutate în cazul tumorilor

  • mâncărimi ale pielii când există icter mecanic

  • respirație greoaie și oboseală la efort în afecțiunile cardiace

Un ficat foarte mărit poate deveni dureros la mișcare sau la apăsare și poate crea un disconfort constant.

De ce se mărește ficatul

Hepatomegalia apare atunci când ficatul este suprasolicitat, inflamat sau infiltrat cu grăsime, sânge ori celule anormale.

Printre cauzele frecvente se numără:

  • steatoza hepatică (ficatul gras)

  • hepatitele cronice virale sau toxice

  • consumul de alcool

  • unele medicamente, inclusiv anticoncepționale orale

  • tulburările metabolice

  • insuficiența cardiacă

  • chisturile sau hemangioamele hepatice

  • bolile oncologice

„Ficatul se poate mări și pe fond de alimentație dezechilibrată, mese haotice și consum frecvent de fast-food. De aceea este esențial să aflăm cauza exactă, pentru că tratamentul diferă de la caz la caz”, subliniază dr. Gavrilă.

Specialiștii de la Mayo Clinic arată că hepatomegalia este aproape întotdeauna asociată cu o afecțiune subiacentă și necesită investigații suplimentare, nu doar monitorizare pasivă

Există ficat mărit fără boală?

Dimensiunea ficatului este influențată și de constituția corporală. O persoană înaltă și robustă poate avea, în mod natural, un ficat mai mare decât cineva mic de statură.

În afara acestui context, hepatomegalia apare aproape întotdeauna pe fond patologic, chiar dacă uneori cauza este benignă, cum ar fi steatoza hepatică sau un hemangiom.

Cum se stabilește diagnosticul

De regulă, evaluarea începe cu:

  • consult clinic

  • ecografie abdominală

  • analize de sânge (transaminaze, bilirubină, markeri inflamatori)

În funcție de rezultate, pot urma CT, RMN sau teste specifice pentru hepatite, boli metabolice ori insuficiență cardiacă.

Cum se tratează ficatul mărit

Nu există un tratament universal pentru hepatomegalie.

„Nu tratăm ficatul mărit, ci cauza care l-a determinat”, explică medicul internist. În funcție de diagnostic, poate fi nevoie de:

  • medicație specifică

  • schimbări alimentare

  • renunțarea la alcool

  • ajustarea unor tratamente existente

  • activitate fizică adaptată

În multe cazuri, ficatul poate reveni la dimensiuni normale dacă intervenția este făcută din timp.

Regimul alimentar când ficatul este mărit

Recomandările se personalizează, dar, în linii mari, se evită:

  • alcoolul

  • prăjelile și grăsimile animale

  • afumăturile

  • condimentele iritante

  • dulciurile concentrate

  • excesul de sare (mai ales dacă există și boală cardiacă)

Se preferă mesele regulate, alimentele simple și gătitul ușor.

Când trebuie mers la medic

Este indicat un consult dacă apar:

  • dureri persistente în partea dreaptă a abdomenului

  • balonare care nu cedează

  • oboseală accentuată

  • icter

  • scădere inexplicabilă în greutate

Hepatomegalia nu trebuie ignorată, chiar dacă simptomele sunt discrete.

Mini-ghid: ficat gras vs. hepatomegalie din alte cauze — cum faci diferența

Nu orice ficat mărit înseamnă automat „ficat gras”. Steatoza hepatică este doar una dintre multele cauze posibile ale hepatomegaliei. Diferența contează, pentru că abordarea medicală este complet diferită.

 Ficat gras (steatoză hepatică)

Este cea mai frecventă cauză de ficat mărit și apare atunci când grăsimea se acumulează în celulele hepatice.

Apare mai des la:

  • persoane supraponderale sau cu obezitate

  • diabet sau rezistență la insulină

  • consum regulat de alcool

  • dietă bogată în zahăr și produse ultraprocesate

Cum se manifestă:

  • adesea fără simptome clare

  • balonare ușoară

  • oboseală

  • disconfort vag în dreapta sus a abdomenului

De multe ori este descoperit întâmplător, la ecografie.

Partea bună este că, în stadiile inițiale, ficatul gras este reversibil prin scădere ponderală, alimentație echilibrată și mișcare.

Potrivit Mayo Clinic, steatoza hepatică non-alcoolică este una dintre cele mai răspândite afecțiuni hepatice la nivel mondial și poate evolua în timp spre inflamație și fibroză dacă nu este tratată

Hepatomegalie din alte cauze

Când ficatul se mărește din motive diferite de acumularea de grăsime, vorbim de situații care necesită investigații mai rapide.

Printre cauzele posibile:

  • hepatite virale sau toxice

  • insuficiență cardiacă

  • tumori hepatice sau metastaze

  • chisturi ori hemangioame

  • boli metabolice

  • reacții medicamentoase

Semne care ridică suspiciuni:

  • durere persistentă sub coaste

  • scădere neintenționată în greutate

  • mâncărimi ale pielii

  • icter (îngălbenirea pielii și a ochilor)

  • oboseală accentuată

  • edeme sau abdomen mărit de volum

În aceste cazuri, ficatul este mărit nu doar prin „încărcare”, ci prin inflamație, congestie sau infiltrare cu celule anormale.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Hot this week

Topics

Related Articles