Din cuprinsul articolului
Respirația este un proces automat, pe care îl facem fără să ne gândim prea mult. Totuși, respirația conștientă poate fi o metodă puternică pentru a îmbunătăți atât sănătatea mentală, cât și cea fizică.
Ce este respirația „în cutie” și cum ajută sănătatea inimii
Dr. Louise Spadaro, cardiolog la Spitalul „Saint Francis” și la Centrul Cardiologic, explică că respirația „în cutie” constă în:
-
inspirarea timp de 4 secunde,
-
ținerea aerului 4 secunde,
-
expirarea în 4 secunde,
-
ținerea respirației după expira 4 secunde,
-
repetarea acestui ciclu timp de 3 minute.
Această tehnică este adesea folosită după momente stresante pentru a normaliza ritmul respirator.
Dr. Ijeoma Eleazu, cardiolog la Centrul Medical al Universității de Sud-Vest din Texas, afirmă că respirația „în cutie” activează sistemul nervos parasimpatic, responsabil de relaxare. Aceasta încetinește ritmul cardiac, scade tensiunea arterială și îmbunătățește variabilitatea ritmului cardiac — indicatori esențiali pentru o bună reglare cardiovasculară, mai ales în situații de stres.
Beneficiile respirației profunde pentru inima și plămânii tăi
„Respirația controlată ajută la reducerea stresului și eliberează tensiunea, ceea ce este benefic pentru sănătatea inimii,” explică dr. Mohamad Shirazi, cardiolog. „Exercițiile de respirație profundă favorizează un schimb complet de gaze, adică un aport mai mare de oxigen și eliminarea eficientă a dioxidului de carbon.”
Dr. Shirazi recomandă tehnica „în cutie” chiar și pentru familii: „Ca tată a șase copii, o folosesc pentru a calma situațiile tensionate. Le spun să facem împreună câteva exerciții de respirație și numărătoare, ceea ce ajută la reducerea emoțiilor puternice și permite discuții calme.”
De ce stresul este dăunător pentru sănătatea inimii
Gestionarea eficientă a stresului — fie cu ajutorul respirației „în cutie”, fie prin alte metode — este crucială pentru sănătatea cardiovasculară.
Dr. Shirazi avertizează: „Stresul crescut poate provoca inflamații, hipertensiune arterială, niveluri ridicate de zahăr în sânge și colesterol, toate acestea fiind factori de risc major pentru boli de inimă.” Cercetările confirmă că atât stresul pe termen scurt, cât și cel cronic sporesc riscul cardiovascular.
Stresul cronic menține organismul într-o stare continuă de alertă, cu niveluri crescute de cortizol și alți hormoni ai stresului, ceea ce poate cauza inflamații, creșterea tensiunii arteriale și acumularea de plăci aterosclerotice în artere, explică dr. Eleazu.
Cum influențează stresul respirația și sănătatea generală
Toți cei trei cardiologi subliniază că stresul și anxietatea afectează modul în care respirăm, adesea fără să conștientizăm. Respirația devine superficială, ceea ce poate avea efecte negative asupra inimii și creierului.
„Respirația superficială limitează expansiunea plămânilor, reducând oxigenarea sângelui și crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială,” spune dr. Spadaro.
De asemenea, oxigenul redus ajunge mai greu la creier, afectând funcțiile cognitive. „Deși nu ne gândim la respirație în mod constant, conștientizarea ei este foarte utilă, mai ales în momente de stres,” adaugă ea.
Încearcă respirația „în cutie” pentru un corp și o minte sănătoasă
Data viitoare când te simți stresat, încearcă tehnica simplă a respirației „în cutie”. Este una dintre cele mai ușoare și eficiente metode de a susține sănătatea mentală și fizică.
