Din cuprinsul articolului
Testul care poate prezice boala Alzheimer. Deși termenii demență și boala Alzheimer sunt adesea folosiți interschimbabil, ei nu înseamnă același lucru.
Demența este un termen umbrelă pentru tulburările care afectează negativ gândirea, memoria și capacitatea unei persoane de a-și desfășura activitățile zilnice. Boala Alzheimer este o boală neurologică specifică și este cel mai comun tip de demență, reprezentând 60-80% din toate diagnosticele de demență.
Atât în cazul demenței, cât și al bolii Alzheimer, diagnosticul precoce este esențial pentru a ajuta la încetinirea progresiei bolii. Cu toate acestea, studiile anterioare arată că mai puțin de jumătate dintre persoanele cu simptome de demență sunt diagnosticate.
Cum demența și boala Alzheimer au simptome comune cu declinul cognitiv natural legat de vârstă, diagnosticul precoce al oricărei afecțiuni este adesea dificil.
Testul care ar putea prezice boala Alzheimer
În efortul de a rezolva această problemă, cercetătorii de la Universitatea Cambridge au dezvoltat un instrument folosind inteligența artificială (AI) capabil să prezică dacă o persoană cu simptome timpurii de demență va rămâne stabilă sau va progresa către boala Alzheimer.
Pentru a construi acest instrument AI, cercetătorii au folosit teste cognitive și teste imagistice RMN de la peste 400 de persoane dintr-un grup de cercetare din SUA.
Ei au testat apoi instrumentul AI pe date de la alți 600 de oameni din grupul de cercetare din SUA, precum și pe 900 de participanți din clinici de memorie din Marea Britanie și Singapore.
„Modelele AI sunt la fel de bune ca datele pe care sunt antrenate”, explică Zoe Kourtzi, profesor de psihologie experimentală și director adjunct de cercetare în Departamentul de Psihologie la Universitatea Cambridge și autor principal al acestui studiu.
„Pentru a ne asigura că modelul nostru are potențialul de a fi adoptat în mediul medical, l-am antrenat și testat pe date colectate în mod curent nu doar din cohortele de cercetare, ci și de la pacienți din clinici de memorie reale. Acest lucru arată că va fi generalizabil într-un context real”, spune medicul.
Instrumentul AI, de 3 ori mai precis în prezicerea progresiei Alzheimerului
Conform cercetătorilor, instrumentul bazat pe AI a fost capabil să facă diferența între participanții la studiu cu tulburări cognitive ușoare fixe și cei care au avansat către boala Alzheimer în decurs de trei ani.
În total, instrumentul a putut identifica corect 82% dintre participanții care au dezvoltat boala Alzheimer și 81% dintre participanții care nu au dezvoltat boala, bazându-se doar pe investigațiile RMN și testele cognitive.
Oamenii de știință au spus că acest lucru face ca instrumentul AI să fie de aproape trei ori mai precis în prezicerea progresiei de la semnele timpurii de demență la boala Alzheimer decât standardul actual de îngrijire.
„Am creat un instrument care, deși folosește doar date din teste cognitive și scanări RMN, este mult mai sensibil decât abordările actuale în a prezice dacă cineva va progresa de la simptome ușoare la Alzheimer – și dacă da, dacă această progresie va fi rapidă sau lentă”, spune Kourtzi.
„Acest [instrument] are potențialul de a îmbunătăți semnificativ bunăstarea pacientului, arătându-ne care persoane au nevoie de îngrijire mai atentă, în timp ce elimină anxietatea pentru acei pacienți despre care prezicem că vor rămâne stabili. Într-o perioadă de presiune intensă asupra resurselor medicale, acest lucru va ajuta de asemenea la eliminarea necesității testelor diagnostice invazive și costisitoare.”
— Zoe Kourtzi, PhD
Este necesară validarea rezultatelor pe populații extinse
După ce a revizuit acest studiu, Manisha Parulekar, director al Diviziei de Geriatrie la Hackensack University Medical Center și director al Centrului pentru Pierderea Memoriei și Sănătatea Creierului la Hackensack University Medical Center din New Jersey, a declarat pentru Medical News Today că dezvoltarea unui instrument AI care poate prezice cu o acuratețe de 82% dacă cineva cu semne timpurii de demență va dezvolta boala Alzheimer este o descoperire semnificativă.
„În prezent, diagnosticarea bolii Alzheimer în stadiile sale incipiente poate fi dificilă. Aceste informații ar putea fi folosite pentru a include intervenții legate de stilul de viață, pentru a ghida deciziile de tratament și pentru a ajuta pacienții și familiile lor să planifice pentru viitor.”
— Manisha Parulekar, MD, FACP, AGSF, CMD„Una dintre provocările în cercetare a fost incapacitatea de a recruta pacienți cu tulburări cognitive ușoare în diverse studii de tratament. Acest lucru poate ajuta de asemenea la identificarea pacienților din diverse medii. În prezent, majoritatea pacienților care participă la studii sunt persoane cu un nivel înalt de alfabetizare în domeniul sănătății. Diagnosticul precoce permite pacienților să înceapă tratamentul mai devreme, iar medicamentele aprobate recent sunt pentru pacienți cu tulburări cognitive ușoare și demență Alzheimer în stadiu incipient”, a adăugat Parulekar.
Parulekar a spus că ar dori să vadă acest instrument AI validat pe o populație mai mare și mai diversă.
„Studiul actual a fost realizat pe un eșantion relativ mic de pacienți”, a explicat specialistul. „Este important să validăm instrumentul pe o populație mai mare și mai diversă pentru a ne asigura că este precis și generalizabil.”
O demonstrație a utilității AI în medicină
Dr. David Merrill, psihiatru geriatric și director al Pacific Neuroscience Institute’s Pacific Brain Health Center la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, SUA, a comentat că acest studiu demonstrează utilitatea AI în crearea de modele predictive precise ale demenței, folosind informații care sunt deja colectate în mod obișnuit despre pacienți în îngrijirea reală.
„Aproximativ jumătate dintre pacienții cu tulburări cognitive ușoare nu progresează către demență în cinci ani, dar jumătate dintre pacienți progresează în cinci ani și 10-15% progresează în primul an după diagnostic. Este important să prezicem cu acuratețe care pacienți au nevoie de intervenții rapide și intensive pentru a preveni conversia în demență complet dezvoltată, în comparație cu cei care pot avea mai mult timp sau un risc mai mic de conversie.”
— Dr. David Merrill„Utilizarea acestui model și a altor modele similare ne poate permite să determinăm ce intervenții duc la adevărate ‘salvări’ în prevenirea conversiei în cazurile pacienților care altfel ar fi progresat către demență”, a continuat Merrill.
„În acest moment, există o șansă de 50-50 ca un pacient să evolueze către demență, astfel încât atunci când există rapoarte anecdotice de ‘reversare’ a demenței, vedem cu adevărat cazuri care nu progresează sau există raportarea unor cazuri care nu ar fi progresat de la început? Demonstrarea prevenirii conversiei în cazurile care ar fi fost altfel prezise să avanseze către demență ar fi o dovadă puternică că o intervenție schimbă cu adevărat cursul natural al bolii unui individ”, a spus medicul
