Din cuprinsul articolului
Un test de sânge puțin cunoscut ar putea schimba modul în care este evaluat riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Noile recomandări publicate în martie 2026 de American Heart Association aduc în prim-plan o analiză care nu apare în setul standard de colesterol, dar care poate identifica persoane aparent sănătoase aflate, de fapt, în pericol.
Testul care „vede” riscul ascuns
Analiza se numește lipoproteina(a), prescurtat Lp(a), și măsoară o formă particulară de colesterol determinată în mare parte genetic. Spre deosebire de colesterolul LDL sau HDL, acest marker nu este inclus în analizele uzuale.
Cardiologul american Dr. Estelle Jean explică faptul că Lp(a) se stabilește încă din primii ani de viață și rămâne relativ constant. Din acest motiv, în cele mai multe cazuri este suficient să fie testat o singură dată.
Recomandarea oficială este clară: fiecare adult ar trebui să își măsoare cel puțin o dată nivelul de Lp(a), pentru a evalua riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică – procesul prin care se formează plăci de grăsime în artere.
De ce nu este suficient colesterolul „clasic”
Mulți pacienți consideră că sunt în siguranță dacă valorile colesterolului obișnuit sunt în limite normale. Realitatea este mai nuanțată.
Lp(a) poate crește riscul cardiovascular chiar și atunci când:
-
LDL este normal
-
nu există simptome
-
persoana este tânără
-
stilul de viață este relativ sănătos
Această particulă are o structură diferită și este asociată cu inflamație vasculară, formarea plăcilor de aterom și un risc mai mare de coagulare. Din acest motiv, medicii o descriu ca un „amplificator de risc”.
Cine ar trebui să fie atent
Testarea Lp(a) devine cu atât mai importantă în anumite situații:
-
antecedente familiale de infarct sau AVC la vârste tinere
-
rezultate inexplicabile ale analizelor (colesterol normal, dar evenimente cardiovasculare)
-
boli cardiovasculare apărute precoce
-
persoane aparent sănătoase, dar cu istoric genetic relevant
Un aspect important este că nivelurile crescute pot fi prezente încă din jurul vârstei de 20–30 de ani, fără niciun simptom.
Ce se întâmplă dacă valoarea este crescută
Nu există încă tratamente standard dedicate exclusiv reducerii Lp(a), însă identificarea valorilor crescute schimbă strategia medicală.
În practică, medicii devin mai agresivi în controlul celorlalți factori de risc:
-
scăderea colesterolului LDL
-
control strict al tensiunii arteriale
-
monitorizarea glicemiei
-
intervenții asupra stilului de viață
Scopul este reducerea riscului global, chiar dacă Lp(a) nu poate fi modificată direct în prezent.
Se face acest test în România?
Da. Analiza Lp(a) este disponibilă în România, în laboratoare private și unele centre medicale specializate. Nu este inclusă în mod obișnuit în pachetele standard de analize și, de cele mai multe ori, se face la recomandarea medicului.
Costul variază, în general, între 80 și 200 de lei, în funcție de laborator. În sistemul public, testarea nu este încă utilizată pe scară largă ca screening de rutină.
Medicii cardiologi din România încep însă să o recomande mai frecvent, în special pacienților cu risc cardiovascular sau cu istoric familial relevant.
Prevenția rămâne decisivă
Chiar dacă Lp(a) este determinată genetic, majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite. Federația Mondială a Inimii estimează că până la 80% dintre infarcte și accidente vasculare cerebrale pot fi evitate prin intervenții simple.
Cardiologii insistă asupra unor măsuri concrete:
-
alimentație bazată pe legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe
-
activitate fizică regulată
-
somn suficient
-
gestionarea stresului
-
evitarea fumatului
-
consum moderat de alcool
-
controale medicale periodice
Un element cheie rămâne cunoașterea propriilor valori biologice. Tensiunea arterială, colesterolul, glicemia și, tot mai des, Lp(a) devin reperele de bază în prevenție.
O schimbare de perspectivă
Introducerea testării Lp(a) în recomandările oficiale marchează o schimbare importantă: evaluarea riscului cardiovascular nu se mai bazează doar pe analizele clasice și pe stilul de viață, ci și pe factori genetici care pot trece neobservați.
Pentru mulți pacienți, acest test poate oferi prima explicație pentru un risc aparent „fără cauză”. Iar pentru medici, este un instrument care permite intervenția mai devreme, într-un moment în care prevenția are cele mai mari șanse să funcționeze.
