Din cuprinsul articolului
The Guardian scrie despre performanța remarcabilă a României: nicio altă țară din Europa nu a reușit să crească economic și să scadă poluarea atât de rapid. Dar tranziția a lăsat în urmă comunități întregi.
România a ajuns în paginile unuia dintre cele mai influente ziare britanice, The Guardian, cu o poveste care surprinde puțini români, deși ar merita mai multă atenție: țara noastră a realizat una dintre cele mai spectaculoase reduceri de emisii de gaze cu efect de seră din lume, decuplând creșterea economică de poluare mai rapid decât orice altă națiune europeană.
Articolul semnat de jurnalistul Ajit Niranjan, publicat pe 11 februarie 2026 și realizat cu reportaj la Ploiești, prezintă România ca pe un caz de studiu global, o țară care a reușit ce multe economii dezvoltate încă nu au făcut.
Ce spune The Guardian despre România
Cifrele sunt grăitoare. Între 1990 și 2023, intensitatea emisiilor nete de gaze cu efect de seră a României a scăzut cu 88%, așa că fiecare dolar produs în economie generează acum de aproape zece ori mai puțină poluare față de acum trei decenii. Emisiile totale au scăzut cu 75%.
Aceste cifre plasează România în fruntea unui clasament în care concurează inclusiv Suedia, Germania sau Franța, țări cu resurse financiare și instituționale incomparabil mai mari.
„Tendința este ireversibilă,” declară pentru The Guardian Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române a Energiei Eoliene și manager la Enery, compania care construiește cea mai mare fermă solară din Europa, un proiect de 760 MW în sudul României, cu un milion de panouri fotovoltaice și baterii de stocare. Și nu va deține mult timp titlul: în nord-vest, autoritățile au aprobat deja o instalație și mai mare, de 1 GW.
De unde a pornit totul
Povestea României nu începe cu o strategie climatică ambițioasă, ci cu căderea unui regim. Sub Ceaușescu, economia românească era una industrială și profund poluatoare cu fabrici energofage alimentate cu lignit de calitate scăzută și păcură grea. Când dictatorul a fost executat și industria privatizată, fabricile s-au închis, minele s-au oprit, iar centralele electrice și-au redus dramatic producția.
„Prima scădere a emisiilor României a fost istorie în desfășurare, nu decarbonizare activă, condusă de politici”, explică Ioana-Maria Petrescu, fostă ministră a finanțelor, citată în materialul The Guardian.
„Dar a continuat, din fericire, pentru că România a aderat la UE.”
Intrarea în Uniunea Europeană în 2007 a accelerat procesul: standarde mai stricte pentru poluatori, închiderea fabricilor nerentabile susținute artificial de stat, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și fonduri de modernizare pentru curățarea sectorului energetic. În paralel, a intrat în funcțiune centrala nucleară de la Cernavodă, proiect început tot în epoca Ceaușescu, și s-a extins schema de certificate verzi pentru susținerea energiei regenerabile.
În cei 17 ani de după căderea cortinei de fier, intensitatea carbonului din sectorul energetic a scăzut cu 9,2%. În următorii 17 ani, a căzut cu 52%.
Natura și-a adus și ea contribuția. Pe terenurile agricole abandonate, pădurile s-au extins, iar cantitatea de carbon absorbită de natură a crescut cu 77%, potrivit datelor oficiale.
„Vom folosi petrolul cel puțin încă 100 de ani”
Reportajul The Guardian a fost realizat la Ploiești și nu întâmplător. În 1857, un cofetăr pe nume Marin Mehedințeanu și fratele său Teodor au construit aici una dintre primele rafinării de petrol din lume. În cel de-al Doilea Război Mondial, câmpurile petroliere de la Ploiești alimentau o treime din mașinăria de război germană.
Astăzi, aceeași zonă ilustrează paradoxul tranziției energetice românești: lângă rafinăria Petrotel-Lukoil, studenții de la una dintre puținele universități europene cu tradiție exclusivă în domeniul petrolului și gazelor spun că nu se simt amenințați de tranziția energetică.
„Vom folosi petrolul cel puțin încă 100 de ani”, declară unul dintre ei pentru The Guardian.
Nu e o perspectivă complet nefondată: în martie 2025 au început forajele în Marea Neagră pentru Neptun Deep, cel mai mare proiect de extracție de gaze din Europa, iar fosta centrală pe cărbune de la Mintia urmează să devină una dintre cele mai mari centrale pe gaz din continent.
Tranziția care a lăsat comunități în urmă
The Guardian nu prezintă România doar ca pe un model de succes. Criza socială care a însoțit decarbonizarea este descrisă fără menajamente: comunități întregi s-au depopulat după ce minele și fabricile s-au închis, tinerii au plecat în masă în străinătate pentru locuri de muncă mai bine plătite, iar beneficiile creșterii economice, PIB-ul real s-a dublat față de 1990, nu au ajuns uniform la toți.
„Este bine că am redus emisiile de gaze cu efect de seră și că ne bazăm acum pe alte tipuri de industrii”, spune Ioana-Maria Petrescu, care conduce organizația Pur și Simplu Verde, axată pe tranziția justă în comunitățile dependente de combustibili fosili. „Dar tranziția a fost brutală pentru mulți oameni.”
Această frică colectivă persistă. Un sondaj Eurobarometru din iunie 2025 arată că ponderea românilor care nu consideră schimbările climatice o problemă gravă este dublă față de media europeană, iar România se numără printre puținele state UE cu cel mai scăzut sprijin pentru neutralitatea climatică până în 2050.
„Oamenii își amintesc ce s-a întâmplat acum 30 de ani și le e teamă să fie victimele unei noi tranziții”, observă Ioana-Maria Petrescu.
Unde se situează România față de restul lumii
Performanța climatică a României e cu atât mai impresionantă cu cât vine dinspre o țară cu venituri medii, nu dinspre economia germană sau suedeză. Emisiile nete per locuitor au ajuns la doar 3 tone, cel mai mic nivel din UE, după Suedia, singura țară europeană care poluează mai puțin, parțial datorită pădurilor sale vaste care absorb carbon.
Un studiu din 2023 care a analizat 36 de țări bogate a constatat că 11 dintre ele au rupt complet legătura dintre PIB și CO2, dar niciuna nu a făcut-o suficient de rapid pentru a respecta țintele Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale la 1,5°C. Un raport al Energy and Climate Intelligence Unit publicat luna trecută arată că țările care reprezintă 92% din economia mondială au realizat cel puțin o formă de decuplare.
William Lamb, cercetător la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic și autor principal al viitorului raport IPCC, citează România ca exemplu notabil: „Este interesant că România, care se află la periferia Europei și nu este la fel de bogată ca Franța, Germania, Marea Britanie sau Suedia, a reușit totuși să facă progrese substanțiale.”
Riscurile care mai pândesc
Tabloul nu e complet optimist. Planul Național de Energie și Climă al României a primit în mai 2025 o evaluare critică din partea Comisiei Europene: ambițiile privind pădurile (amenințate de tăieri ilegale masive) și energia regenerabilă sunt insuficiente. Datele preliminare arată că emisiile au crescut ușor în 2024, chiar dacă economia a stagnat. Cinci centrale pe cărbune programate pentru închidere la începutul anului au primit o amânare în octombrie, după avertismentele guvernului privind riscul de pene de curent.
Raluca Petcu, de la Bankwatch România, rezumă dilema: „Este mai scump să tranziționezi de două ori. Va trebui să construim mai mult din regenerabile în 2035 sau să transformăm centralele pe gaz pe care le construim acum.”
