Din cuprinsul articolului
Cercetătorii americani au reușit să realizeze un tipar al persoanelor care suferă de sindromul Covid lung, o afecțiune prezentă la 10% dintre cei care au avut infecție acută în formă gravă.
Potrivit unui nou studiu, pacienții afectați de Covid lung ar putea suferi din cauza lipsei de serotonină, iar tratarea acestei probleme ar putea duce la ameliorarea simptomelor.
Imunologul Andrea Wong de la Universitatea din Pennsylvania şi colegii săi au pornit în căutarea unor modificări biologice distincte care ar putea explica amestecul derutant de până la 200 de simptome potenţiale pe care le pot experimenta persoanele cu Covid lung.
Cercetările au parcurs un drum lung de la începutul pandemiei în descifrarea posibilelor cauze pentru afecţiunea cunoscută acum sub numele de Covid lung, care poate dura luni sau chiar ani de zile după ce o infecţie acută cu SARS-CoV-2 a trecut.
Niveluri scăzute de serotonină
Rezultatele acestui nou studiu sugerează că patru dintre aceste mecanisme ar putea fi interconectate şi ar putea explica dificultăţile cognitive şi pierderile de memorie pe care le raportează persoanele cu Covid lung.
Cei care sufereau de acest sindrom au avut niveluri scăzute de serotonină, un mesager chimic cunoscut mai ales pentru rolul său în stimularea dispoziţiei, dar și a funcţiilor legate de memorie, cogniţie şi somn.
De asemenea, cei care au avut un Covid de lungă durată au eliminat rămăşiţe de particule virale în scaun. Legătura pe care o propun cercetătorii postulează că materialul viral persistent ar putea declanşa sistemul imunitar al organismului să pompeze interferoni, un grup de proteine de semnalizare implicate în apărarea antivirală.
Acest lucru conduce la inflamaţie, care limitează absorbţia triptofanului, un aminoacid folosit pentru a produce serotonină, în intestin. Inflamaţia persistentă dă peste cap şi trombocitele, celule sanguine implicate în coagularea sângelui, care transportă, de asemenea, serotonina prin organism.
O cantitate mai mică de serotonină circulantă afectează apoi activitatea nervului vag, „super-autostrada” organismului care trimite semnale între creier şi alte organe.
„Descoperirile noastre sugerează că mai multe dintre ipotezele actuale pentru fiziopatologia Covid lung (rezervor viral, inflamaţie persistentă, hipercoagulabilitate, disfuncţie a nervului vag) ar putea fi legate de o singură cale care este conectată de reducerea serotoninei”, a explicat pe reţelele de socializare Maayan Levy, microbiolog la Universitatea din Pennsylvania şi autor principal al studiului, potrivit adevarul.ro.
