sâmbătă, decembrie 5, 2020
Elena Oceanu

Îl fac femeile preponderent, dar afecțiunea nu ocolește nici bărbații. Din păcate, cam pe peste tot în lume, prevenția nu e dezvoltată suficient pentru ca persoanele afectate să fie depistate din faze incipiente. Anual, în jur de 1,5 milioane de cazuri noi de cancer la sân sunt depistate în lume. În țara noastră, în mod special, situația este mult mai gravă: prevenție nu se face deloc. Peste 8.900 de cazuri de cancer de sân sunt diagnosticate, în fiecare an, în România, 1.800 dintre acestea fiind însă în stadiile cele mai avansate ale bolii. Cancerul de sân este cel mai comun tip de cancer invaziv care afectează femeile din Europa, cu peste 490.000 de noi cazuri diagnosticate în fiecare an și 143.000 de decese.

Principala cauză de mortalitate la femei

La nivel mondial, cazurile noi de cancer la sân (1,5 milioane) înseamnă 10% din numărul total de cancere (14,9 milioane), potrivit statisticilor oficiale. 30% din femeile diagnosticate cu cancer de sân în fază timpurie și tratate pentru această boală vor dezvolta la un moment dat cancer de sân metastatic. În prezent, nu există tratament pentru vindecarea cancerului de sân metastatic, iar pacienții au mare nevoie de terapii noi care să îi ajute să țină sub control cancerul, să gestioneze simptomele acestuia și să aibă o calitate bună a vieții cât mai mult timp posibil. Datorită progreselor înregistrate atât în depistarea precoce, cât şi în tratamentul sistemic adjuvant, rata mortalităţii prin cancer mamar a scăzut constant în ultimii ani în întreaga lume. Cu toate acestea, el reprezintă încă principala cauză de mortalitate prin cancer în rândul femeilor din multe state ale lumii, inclusiv România.

Screeningul ar trebui să fie obligatoriu

„În străinătate, programele naționale de screening sunt o normalitate. Noi credem că e timpul să acceptăm că dreptul la sănătate chiar este un drept universal. Iar un program de screening pentru toate femeile cu vârsta cuprinsă între 24 și 64 de ani, în România, realizat în concordanță cu recomandările europene, ar fi esențial în acest sens” spunea Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC). Pe de altă parte, pentru pacientele care descoperă că au această afecțiune, verdictul sună ca o condamnare la moarte: operație, extirpare, tratamente grele și costisitoare etc. Descoperirea unor noi terapii pentru cancer este greoaie, iar cercetarea este scumpă. Spre exemplu, în ultimii zece ani, singurul medicament inovator destinat pacientelor care suferă de cancer de sân metastatic HR+/ HER2 a fost aprobat în Europa (Ibrance), pentru care studiile au demonstrat că, în combinație cu terapia endocrină, a îmbunătățit semnificativ supravieţuirea fără progresia bolii. Dar leacul perfect, încă nu a fost descoperit.

Simtomele cancerului la sân – când să-ți faci probleme

Primul simptom al cancerului mamar, pe care majoritatea femeilor îl observă prin simpla palpare, este apariția unui nodul sau a unei zone de ţesut îngroşat la nivelul sânului. Cei mai mulţi noduli (90% din ei) nu sunt canceroşi, însă întotdeauna este cel mai bine ca, atunci când sesizați apariția unuia, să mergeți de urgență pentru un control, fie la medicul de familie, fie direct, la medicul oncolog.

De asemenea, sunt și alte simtome:

● Apariția unui nodul sau a unei zone de ţesut îngroşat, la oricare dintre sâni;

● Orice modificare de dimensiune sau de formă a unuia sau ambilor sâni;

● Scurgerile de secreții inexplicabile la nivelul oricăruia dintre mameloane. În unele cazuri, conțin și sânge;

● Apariția unui nodul sau a unei umflă- turi la oricare dintre axile (sub braț);

● Apariția unor neregularităţi ale pielii de la nivelul sânilor.

^ Care sunt tipurile de cancer mamar

Există mai multe tipuri de cancer mamar, care se poate dezvolta diferit, fiecare în altă zonă a sânului. O clasificare simplă, împarte cancerele de sân în două tipuri: neinvazive și invazive.

Tipul neinvaziv

Cel neinvaziv, cunoscut și sub denumirea de cancer sau carcinom in situ, ori celule pre-canceroase – apare în ductele sâ- nului şi nu se extinde în afara acestuia. Rareori se prezintă sub formă de nodul la nivelul sânului şi, de regulă, se depistează la un examen mamografic. Cel mai frecvent tip de cancer neinvaziv este carcinomul ductal in situ (CDIS).

Tipul invaziv

Cancerul invaziv se poate extinde în afara sânului, iar cea mai frecventă formă a sa este cancerul mamar ductal invaziv, care se dezvoltă la nivelul celulelor care căptuşesc ductele sânului – totalizează aproximativ 80% din cazurile diagnosticate şi este uneori denumit ca fiind „tipul comun”.

Alte tipuri

Există și forme mai puțin întâlnite de cancer mamar, precum: cancerul mamar lobular invaziv (care se dezvoltă în celulele care căptuşesc lobulii producători de lapte); cancerul mamar inflamator şi Boala Paget a sânului. De asemenea, trebuie știut că tipul comun de cancer mamar se poate extinde și în alte regiuni ale corpului, de regulă prin ganglionii limfatici sau prin fluxul sanguin. Dacă are loc această dispersie în organism, se transformă în cancer mamar secundar sau metastatic, grav și, din păcate, cu o speranță de viață extrem de redusă.

Cum se depistează

Cea mai bună și promptă metodă de depistare este mamografia. Partea proastă e că în România nu există, așa cum spuneam, un program național de prevenție, iar femeile, mai ales cele din mediul rural, nu merg sau nu au cum să ajungă la un medic. În trei ani, campania desfășurată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer cu sprijinul Alianței Pacienților Cronici din România, cu sprijinul Societății Studenților în Medicină din București (SSMB), arată o realitate crudă: din 3.166 de femei controlate, 76% n-au mai fost, vreodată, la un astfel de control. Din total, 11,5% aveau probleme și au fost trimise la medici specialiști. „Am fost surprinși să le vedem pe femei reticente, refuzând de cele mai multe ori să meargă la medic pentru un control de rutină ca acesta. Cel mai probabil din cauză că femeile din mediul rural evită să meargă la control periodic, ajung la medic în momentul în care boala este deja avansată și, deci, șansele de supraviețuire sunt destul de mici. Ne bucurăm că am reușit, totuși, să le facem pe câteva dintre ele să conștientizeze că nu au de ce să se teamă de medic”, a declarat Andreea Chivescu, voluntar SSMB.

Sunt femeile din Occident mai responsabile?

Pentru a înțelege mai bine fenomenul prevenției cancerului la sân, am realizat o comparație cu situația din Franța, țară pe care România a imitat-o, de-a lungul istoriei, în foarte multe privințe.

Am două sute de euro. Ce fac cu ei? Îmi fac o mamografie sau îmi cumpăr două perechi de pantofi? Toată lumea știe răspunsul”, spune, zâmbind, Claire Goodliffe, manager de marketing la GE Healthcare, unul dintre cei mai importanți „jucători” de pe piața imagisticii medicale din lume. Răspunsul lui Claire Goodliffe este edificator pentru situația din „Hexagon” și, deși eram tentați să credem că franțuzoaicele sunt mult mai responsabile când vine vorba despre propria sănătate, realitatea contrazice, în bună măsură, presupunerile.

Un trend periculos „bântuie” Franța

„Este un trend în Franța și în Europa, în general: „Ești femeie, ai împlinit 45 de ani? Fă-ți o mamo! Primești răspunsul acasă, prin poștă!”. Nu e bine! Femeile trebuie să decidă singure, să aleagă, să fie informate, să-și facă mai devreme mamografia, pentru a preveni cancerul la sân. În prezent, în Franța, doar 52%, maximum 55% dintre femei își fac o mamografie. Puțin, foarte puțin, dacă vrem să prevenim această maladie”, crede profesorul Alexander Eggermont, director general la Spitalul Universitar Gustave Roussy din Paris, unitate care deține cel mai performant institut în domeniul cancerului de sân. De remarcat că francezii au conș- tientizat impor tanța înființării unui centru de prevenție și tratament al acestei maladii. Cum au procedat?

Cum a apărut Clinica Integrată

În 2004, Franţa a lansat un program na- ţional de screening, fără a include însă un model de postscreening clar organizat. La momentul respectiv, intervalele de timp dintre screening-ul şi diagnosticarea propriu-zisă erau mari, exact cum sunt acum în România. Această realitate, completată de cele 49.000 de noi cazuri de cancer mamar diagnosticate în fiecare an, i-a determinat pe francezi să analizeze mai atent modalitatea în care ar putea realiza un program care să răspundă nevoii clare de diagnosticare mai rapidă şi planificare a tratamentului. Așa a apărut modelul de „Clinică integrată”, de-a dreptul revoluţionar pentru acea vreme.

„Nu suntem o unitate de screening. Femeile care ajung la noi au deja o mamografie care indică un rezultat anormal sau leziuni mamare suspecte, diagnosticate în alte unităţi. Cancerul mamar nu alege, tot aşa cum nici noi nu o facem. Orice femeie, indiferent de situaţia socială sau etnică, poate dezvolta un cancer mamar; misiunea noastră este aceea de a deservi mai rapid şi cu o mai mare acurateţe toate segmentele de femei care, în urma screening-ului, prezintă leziuni suspecte. (…) Unicitatea Campusului Oncologic Gustave Roussy constă în faptul că poate furniza rezultatele şi schemele terapeutice în aceeaşi zi”, precizează oficialii francezi.

Rezultate primite în aceeași zi

Ce înseamnă acest lucru, concret? „În mod normal, acum, în Franța, aștepți 40 de zile pentru rezultatul unei mamografii (n.r. – în România, tot la unitățile de stat, așteptarea poate dura și mai bine de trei luni!). La Institutul Gustave Roussy, care colaborează cu GE Healthcare pe probleme de imagistică, poți scurta acest termen la o zi! 75% dintre pacienți primesc rezultatele mamografiei la finalul zilei, ceea ce reprezintă o performanță deosebită”, se mândrește Corinne Balleyguier, radiologist la Spitalul Universitar Gustave Roussy. Evident, pentru a atinge un asemenea nivel, ai nevoie de investiții și de colaborări cu firme de top în domeniul imagisticii medicale. „După evaluarea independentă, efectuată de specialiștii noștri, ne-am completat suita de tehnologii de diagnosticare cu aparatul SenoClaire de la GEHC pentru mamografie digitală cu tomosinteză şi analizăm posibilitatea de a adăuga în portofoliu şi tehnologie de diagnosticare moleculară”, explică specialiștii francezi.

„Pristina” sau mamograful pe care-l ghidonezi singur

Spre deosebire de români, francezii investesc enorm în cercetare și inovație. Exemplu stă mamograful „Pristina”, care, grație designului, permite pacientului să apese singur butoanele care presează sânul. Și asta pentru a elimina anxietatea și teama de durere. Rezultatele sunt foarte bune, explicație fiind că femeile tolerează mai bine durerea când sunt implicate direct în acțiune. O astfel de mamografie durează 5-10 minute (în loc de 45 de minute!), iar aparatul poate fi întrebuințat inclusiv de bărbați.

 

Parteneri