Din cuprinsul articolului
Tratamentele pentru vindecarea infecției Covid-19, utilizate în prezent, sunt recomandate în funcție de stadiul bolii și, de asemenea, pot avea rezultate diferite în funcție de momentul în care sunt administrate. Medicii susțin că acestea sunt mult mai eficiente dacă sunt administrate în stadiul incipient, însă cât de mult ajută bolnavii și care este cel mai bun tratament, de fapt?
Dr. Anca Buzoianu, medic primar în farmacologie clinică și Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Cluj, explică pentru Adevărul eficiența tratamentelor disponibile în acest moment și, totodată, subliniază că cel mai eficient mod de a evita efectele negative este vaccinarea anti-COVID.
Nu există în acest moment un ”medicament-miracol” care să ne scape de COVID-19, odată infecţia instalată. Singura speranţă în acest moment, cu rezultate clare în prevenirea infecţiei, în prevenirea dezvoltării formelor severe în cazul în care infecţia totuşi s-a produs, în prevenirea transmiterii infecţiei celorlalţi din jurul nostru, este vaccinarea”, explică dr. Anca Buzoianu.
Care sunt tratamentele disponibile pentru vindecarea infecției Covid-19?
1. Antivirale (medicamente care acţionează direct împotriva virusului). Au fost testate şi s-au folosit o serie de antivirale (Remdesivir, Lopinavir-Ritinavir, Umifenovir, Favipiravir), dar nici unul nu are suficiente dovezi că poate reduce riscul de deces din cauza COVID-19. Nici Hidroxiclorochina (Plaquenil) nu şi-a dovedit eficienţa în reducerea mortalităţii la pacienţii infectaţi şi nici ca tratament preventiv.
2. Tratamente antivirale biologice: anticorpi monoclonali specifici contra COVID sunt autorizaţi, dar îşi găsesc foarte greu locul în practica curentă, pentru că se administrează injectabil, sunt mai eficienţi la debutul bolii, nu reduc mortalitatea dacă sunt administraţi la pacienţii în forma tardivă a bolii, la cei internaţi în terapie intensivă, ventilaţi mecanic. Deşi s-a pus mare speranţă în plasma convalescentă, nici aceasta nu a arătat beneficii clare.
3. Antiinflamatoare (medicamente care reduc inflamaţia): Singurul tratament cu dovezi solide că reduce riscul de deces sunt corticoizii, administraţi la persoanele cu forme medii şi severe de boală care necesită oxigenoterapie. În acestă lună au început să apară şi rezultatele unor studii efectuate cu budesonid (un corticoid inhalator administrat în mod obişnuit în astmul bronşic) care au dovedit că reduc durata bolii la pacienţii care sunt trataţi în ambulator (cei care nu necesită spitalizare). Nu avem suficiente date ca să putem afirma că pot reduce progresia bolii spre forme mai severe. Imunomodulatoarele (tocilizumab, anakinra) sunt rezervate doar cazurilor cu inflamaţie excesivă, în formele severe de boală.
4. Tratamentul anticoagulant la pacienţii spitalizaţi cu forme severe.
5. Antivirale aflate în faza investigaţională”, dezvăluie medicul.
Tratamente aflate în utlimele stadii de testare
Şefa disciplinei de Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică a Facultăţii de Medicină Cluj-Napoca a vorbit şi despre două medicamente promiţătoare, aflate acum în stadii avansate ale testării: Molnupiravir şi Favipiravir.
„Molnupiravir este un medicament antiviral oral care are ca mecanism de acţiune inhibarea replicării virale a ARN-ului virusului SARS-CoV-2. În acest moment, Molnupiravir intră în studiile de fază 3 pentru pacienţii COVID-19 spitalizaţi sau trataţi ambulator, arătând în câteva studii clinice eficacitate antivirală în forme uşoare de boală. Astfel, rezultatele preliminare ale studiilor de fază 2 au arătat o eliminare mai bună a virusului şi o recuperare mai rapidă a pacienţilor cu COVID-19 trataţi cu Molnupiravir comparativ cu placebo.
Favipiravir este un antiviral oral aprobat pentru tratamentul gripei în Japonia. Favipiravir inhibă selectiv ARN polimeraza, enzimă necesară pentru replicarea virală. În Statele Unite, Favipiravirul se află în studii de fază 3 care evaluează utilizarea la pacienţii cu simptome uşoare şi moderate pentru a preveni agravarea bolii şi spitalizarea pacienţilor cu COVID-19”, adaugă dr. Anca Buzoianu.
