Din cuprinsul articolului
Gastrita este o afecțiune a stomacului caracterizată de apariția unor leziuni sau inflamații la nivelul mucoasei gastrice. Mucoasa gastrică este partea care secretă sucurile gastrice, formând mediul tipic acid ce îi permite stomacului să se protejeze în timpul procesului de digestie. Iată tot ceea ce trebuie să știi despre gastrită, ce o cauzează și, de asemenea, cum poate fi prevenită.
Gastrita este una dintre cele mai comune afecțiuni gastroesofagiene și este cauzată de inflamarea mucoasei gastrice. În cazuri grave, aceasta poate fi însoțită de leziuni și ulcerații dureroase. Gastrita poate fi cauzată de infecția cu bacteria Helicobacter Pylori sau alți agenţi infecţioşi, cum virusurile din familia herpes, fungi, paraziți. Cu toate acestea, gastrita poate avea și alte cauze.
Gastrită. Care sunt cele mai comune cauze?
- consumul excesiv de băuturi, substanțe și alimente care cresc nivelul acidității gastrice (alcool, cofeină, tutun, băuturi carbogazoase, crudități, alimente prea reci sau prea fierbinți)
- stresul, cauză a creșterii secreției gastrice
- anumite medicamente (analgezice și medicamente care conțin cortizon)
- vârsta (mucoasa gastrică se subțiază odată cu înaintarea în vârstă)
Simptomele gastritei
Arsurile gastrice, disconfortul pe care îl simți în spatele osului pieptului, senzația de greață, vărsături, balonare, spasmele și durerile abdominale, apărute imediat după masă sunt printre cele mai comune simptome, raportate de majoritatea pacienților care suferă de această afecțiune, scrie bioclinica.ro. De asemenea, există și alte simptome asociate:
- Dureri severe de stomac;
- Sughiț frecvent;
- Pierderea poftei de mâncare;
- Senzația de saţietate precoce după masă;
- Scădere bruscă în greutate;
- De asemenea, netratată, gastrita poate cauza sângerări la nivelul stomacului sau anemii.
Prevenirea gastritei
Tulburările digestive se pot dezvolta din cauza unui stil de viață sănătos și dezechilibrat. De aceea, este important să faci anumite modificări pentru a susține sănătatea sistemului digestiv.
- Evitarea mâncărurilor condimentate, a meselor abundente, bogate în grăsimi;
- Îmbunătățirea regimului alimentar prin eliminarea din meniu a următoarelor alimente: carnea afumată sau grasă, produsele prăjite, legumele picante (usturoi, hrean, ceapă) și a celor bogate în celuloză (mazăre, conopidă, ridichi);
- Evitarea consumului de substanțe care stimulează producția de acid gastric (alcoolul, cafeaua, ceaiul verde, negru, sucuri de fructe citrice, nicotina);
- Renunțarea la fumat;
- Sunt recomandate mesele mici și dese;
- Este indicat să se respecte cele trei mese principale și două gustări pe zi.
