Din cuprinsul articolului
Numărul accidentelor vasculare cerebrale (AVC) este în creștere la nivel mondial, inclusiv în rândul persoanelor sub 55 de ani – o categorie de vârstă considerată până recent cu risc redus.
Medicii avertizează că „un AVC este un atac cerebral”, la fel de periculos și urgent ca un infarct miocardic.
Ce este, de fapt, un accident vascular cerebral
Un AVC apare atunci când fluxul de sânge către creier este întrerupt brusc, privând celulele nervoase de oxigen și nutrienți. În doar câteva minute, acestea încep să moară, iar pacientul își poate pierde capacitatea de a mișca membrele, de a vorbi sau de a înțelege ce se întâmplă în jur.
Există două forme principale de AVC:
-
Accidentul vascular ischemic – cauzat de un cheag de sânge care blochează un vas cerebral;
-
Accidentul vascular hemoragic – produs atunci când un vas de sânge se rupe, provocând hemoragie în creier.
Hipertensiunea arterială este cel mai frecvent factor declanșator al formei hemoragice, în timp ce fumatul, diabetul, sedentarismul și nivelul crescut al colesterolului cresc riscul de AVC ischemic.
Medicii subliniază importanța intervenției rapide: „Timpul înseamnă creier”. Cu cât tratamentul este administrat mai devreme – pentru dizolvarea cheagurilor sau scăderea tensiunii periculoase – cu atât cresc șansele de recuperare.
O urgență care afectează tot mai mulți tineri
Statisticile recente arată că incidența AVC-ului la persoanele sub 55 de ani a crescut constant în ultimele două decenii, în special în Europa și America de Nord.
Explicațiile sunt multiple: stresul cronic, lipsa somnului, dietele bogate în grăsimi și zahăr, creșterea cazurilor de obezitate și hipertensiune, dar și folosirea contraceptivelor hormonale la femei sau abuzul de substanțe stimulante (precum amfetaminele sau cocaina).
Un studiu publicat în Journal of the American Heart Association în 2024 arăta că peste 15% dintre toate accidentele vasculare cerebrale la nivel global apar acum la persoane sub 50 de ani.
Cum recunoști rapid un AVC: regula „BE FAST”
Cea mai eficientă metodă de recunoaștere a semnelor de AVC rămâne acronimul BE FAST, utilizat în campaniile internaționale de conștientizare:
-
B – Balance (Echilibru): pierdere bruscă a echilibrului sau coordonării; amețeli, senzația că totul se învârte.
-
E – Eyes (Vedere): vedere încețoșată sau pierderea vederii la un ochi; vedere dublă.
-
F – Face (Față): fața pare asimetrică, colțul gurii cade, un ochi nu se mai închide normal.
-
A – Arms (Brațe): amorțeală sau slăbiciune la un braț sau picior, de obicei pe o parte a corpului.
-
S – Speech (Vorbire): dificultate în vorbire, rostire neclară, imposibilitatea de a găsi cuvintele potrivite.
-
T – Time (Timp): fiecare minut contează – apelează imediat 112 și notează ora la care au apărut primele simptome.
Aceste semne pot apărea brusc și nu trebuie ignorate, chiar dacă dispar după câteva minute.
Semne atipice: cum se manifestă AVC-ul la femei
Medicii atrag atenția că femeile pot prezenta simptome diferite de cele clasice, ceea ce duce adesea la întârzieri în diagnostic.
Printre semnele mai puțin cunoscute se numără:
-
oboseală extremă și bruscă;
-
confuzie sau dezorientare;
-
greață și vărsături fără cauză evidentă;
-
leșin sau pierderea stării de conștiență;
-
dureri de cap intense, neobișnuite.
Aceste manifestări pot fi confundate cu epuizarea sau alte afecțiuni minore, dar necesită evaluare medicală imediată.
„Mini-AVC-ul”: un avertisment care nu trebuie ignorat
Uneori, simptomele durează doar câteva minute și dispar complet. Această formă se numește accident ischemic tranzitoriu (AIT) sau „mini-AVC”.
Deși pacientul pare să își revină rapid, un AIT reprezintă un semnal de alarmă major – aproape o treime dintre cei care îl experimentează pot face un AVC complet în următoarele luni dacă nu primesc tratament.
Tehnologia care salvează vieți: diagnostic prin telemedicină
În ultimii ani, telemedicina a devenit un aliat important în diagnosticarea rapidă a AVC-ului.
În Marea Britanie, paramedicii pot colabora în timp real cu neurologi din spitale prin apeluri video securizate, chiar în drum spre urgență.
În unele orașe, ambulanțele sunt dotate cu echipamente de imagistică cerebrală, iar medicii pot administra tratamente care dizolvă cheagurile chiar înainte ca pacientul să ajungă la spital.
O altă inovație este aplicația GoodSAM, care alertează voluntari instruiți medical aflați în apropierea cazului, pentru a interveni până la sosirea ambulanței – o soluție care poate salva minute prețioase, adesea decisive pentru viață și recuperare.
Prevenție: controlul tensiunii și al stilului de viață
Specialiștii subliniază că peste 80% dintre accidentele vasculare pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc.
Recomandările principale:
-
verificarea regulată a tensiunii arteriale;
-
menținerea unui nivel normal al colesterolului și glicemiei;
-
renunțarea la fumat;
-
alimentație echilibrată, bazată pe fructe, legume și grăsimi sănătoase;
-
activitate fizică constantă;
-
somn suficient și reducerea stresului.
Chiar și o creștere ușoară a tensiunii arteriale poate dubla riscul de AVC, mai ales la persoanele tinere.
Un accident vascular cerebral poate surveni oricând și la orice vârstă. Diferența dintre viață și moarte sau dintre recuperare și dizabilitate permanentă o face viteza reacției.
Recunoașterea semnelor „BE FAST”, apelarea imediată la 112 și accesul rapid la tratament pot salva vieți și pot preveni sechele severe.
Așa cum spun medicii: „Când vine vorba de AVC, fiecare minut contează – pentru că fiecare minut înseamnă mii de neuroni pierduți.”