Din cuprinsul articolului
Boala parodontală, cunoscută popular drept parodontoză, nu mai este de mult o afecțiune specifică vârstei a doua sau a treia. În ultimii ani, tot mai mulți tineri, chiar adolescenți, ajung în cabinetul stomatologic cu gingii inflamate, sângerări frecvente și, în unele cazuri, cu pierdere osoasă. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, explică de ce a crescut alarmant numărul cazurilor la categoria 20-30 de ani și ce măsuri concrete pot preveni complicațiile.
În cabinetele stomatologice se conturează tot mai clar o tendință care ridică semne de întrebare: vârsta pacienților cu afecțiuni parodontale scade constant.
„În urmă cu 15-20 de ani, parodontoza era asociată aproape exclusiv cu pacienții de peste 40-50 de ani. Astăzi, vedem inflamații gingivale severe, pungi parodontale și chiar pierdere osoasă la persoane de 20-30 de ani. Uneori, chiar și la adolescenți. Este un fenomen real și tot mai frecvent”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Această schimbare nu este întâmplătoare, ci rezultatul unui cumul de factori legați de stilul de viață modern.
„Nu vorbim despre o singură cauză, ci despre un context general care favorizează inflamația cronică și afectarea țesuturilor de susținere ale dintelui”, adaugă Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Ce este, de fapt, boala parodontală?
Pentru mulți pacienți, boala parodontală este sinonimă cu „gingii care sângerează”. În realitate, lucrurile sunt mult mai complexe.
„Boala parodontală începe, în majoritatea cazurilor, cu o gingivită, adică o inflamație a gingiei cauzată de acumularea plăcii bacteriene. În această fază, vorbim despre roșeață, inflamație și sângerare la periaj. Este un stadiu reversibil, dacă intervenim la timp”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Problema apare atunci când gingivita este ignorată.
„Netratată, inflamația evoluează către parodontită. În acest stadiu sunt afectate țesuturile profunde care susțin dintele, inclusiv osul alveolar. Aici lucrurile devin serioase, pentru că distrucțiile osoase nu mai sunt complet reversibile. Durerea nu este un simptom obligatoriu. De aceea, mulți tineri ajung târziu la medic”, explică Dr. Sorina Stroe.
Igiena orală necorespunzătoare
În era informației, accesul la educație medicală este mai facil ca niciodată. Cu toate acestea, practica zilnică arată altceva.
„Periajul grăbit, lipsa folosirii periuțelor interdentare sau a dușului bucal și controalele rare la medic sunt printre cele mai frecvente probleme pe care le observ. Mulți tineri se spală pe dinți, dar nu eficient. Placa bacteriană rămâne în zonele greu accesibile și, în timp, se transformă în tartru, care întreține inflamația”, spune Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Un alt aspect îngrijorător este normalizarea sângerării gingivale.
„Aud frecvent pacienți spunând: ‘Mie îmi sângerează gingiile de când mă știu’. Sângerarea nu este normală. Este un semnal de alarmă clar că există inflamație”, avertizează medicul stomatolog Sorina Stroe.
Impactul alimentației asupra gingiilor
Stilul alimentar actual contribuie semnificativ la creșterea incidenței bolilor parodontale.
„Consumul frecvent de alimente procesate, bogate în zahăr și carbohidrați rafinați, creează un mediu ideal pentru dezvoltarea bacteriilor. Gustările dese și băuturile îndulcite mențin o aciditate constantă în cavitatea orală. Nu afectează doar smalțul, ci și gingiile, care devin mai vulnerabile la inflamație
Frecvența expunerii la zahăr este mai dăunătoare decât cantitatea. Când mâncăm sau bem ceva dulce din oră în oră, pH-ul oral nu mai are timp să se echilibreze. Practic, bacteriile sunt hrănite constant”, spune Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Fumatul și noile forme de consum de nicotină
Un alt factor major este consumul de nicotină, sub diverse forme.
„Țigările clasice, dar și vapingul sau dispozitivele de tip heat-not-burn sunt extrem de populare în rândul tinerilor. Nicotina reduce vascularizația gingivală. Paradoxal, gingiile pot sângera mai puțin, ceea ce creează falsa impresie că sunt sănătoase. În realitate, boala poate evolua în liniște.
Mai mult, nicotina afectează capacitatea de vindecare a țesuturilor. Tratamentul parodontal la fumători este mai dificil, iar riscul de recidivă este mai mare”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Stresul cronic și bruxismul
Stresul este o constantă a vieții moderne, iar efectele se reflectă inclusiv în sănătatea orală.
„Stresul influențează sistemul imunitar și poate amplifica răspunsul inflamator al organismului. Practic, gingiile reacționează mai agresiv la aceeași cantitate de placă bacteriană. În plus, bruxismul – scrâșnitul dinților – frecvent asociat stresului, poate agrava distrucțiile parodontale, prin suprasolicitarea structurilor de susținere. Această combinație între inflamație și traumă mecanică accelerează degradarea țesuturilor”, adaugă Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Dezechilibrele hormonale
La adolescente și tinere, modificările hormonale pot influența semnificativ sănătatea gingivală.
„Hormonii pot crește sensibilitatea gingiilor la placa bacteriană. De aceea, în anumite perioade, inflamația este mai pronunțată. De asemenea, utilizarea contraceptivelor orale poate influența răspunsul gingival și trebuie luată în calcul în evaluarea clinică. În astfel de situații, igiena riguroasă și monitorizarea atentă sunt esențiale”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Lipsa controalelor periodice
Una dintre cele mai mari greșeli este prezentarea la medic doar în momentul apariției durerii.
„Boala parodontală este, în fazele incipiente, tăcută. De aceea, controalele la șase luni și igienizările profesionale regulate sunt vitale. Printr-un simplu detartraj și o evaluare corectă putem preveni distrucții ireversibile. Prevenția este, în acest caz, mult mai simplă și mai puțin costisitoare decât tratamentul”, explică Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
De ce este crucial să intervenim devreme?
„La vârste tinere, pierderea dinților are un impact major asupra masticației, fizionomiei și încrederii în sine. Dar dincolo de aceste aspecte, trebuie să înțelegem că sănătatea orală este strâns legată de sănătatea generală. Există studii care arată conexiuni între bolile parodontale și afecțiuni sistemice precum bolile cardiovasculare sau diabetul”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe.
Ce putem face concret?
„Recomand periajul de două ori pe zi, utilizarea zilnică a periuțelor interdentare sau a dușului bucal și igienizări profesionale regulate. Renunțarea la fumat sau evitarea dispozitivelor cu nicotină este esențială. De asemenea, o alimentație echilibrată și gestionarea stresului joacă un rol important.
Spun din nou: sângerarea gingivală nu este normală. Respirația neplăcută persistentă, retracția gingivală sau senzația de mobilitate a dinților sunt semnale care trebuie investigate. Cu cât intervenim mai devreme, cu atât prognosticul este mai bun”, încheie medicul stomatolog Sorina Stroe.
