Din cuprinsul articolului
Cu ocazia zilei microbiotei, medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat ce este ”Microbiota” și ce rol joacă în organism. Aceasta e de părere că dezechilibrul microbiotei este provocat de stresul cronic, de o alimentație săracă în fibre și mai ales de tratamentele cu antibiotice.
Dr. Bilic: Ne influențează viața și sănătatea
Pe rețelele sociale, Mihaela Bilic este mereu activă și ține legătura cu milioanele de fani. Specialistul în nutriție nu ezită să posteze diverse sfaturi în ceea ce privește regulile alimentare sau ce anume conțin produsele pe care le consumăm.
Recent, pe contul personal de socializare, specialistul a dezvăluit „efectul nefast pe care pesticidele și aditivi alimentari îl au asupra microbiotei”.
„Sărbătorim sănătatea intestinală-azi e ziua microbiotei
Microbiota este acel ecosistem din tubul digestiv format din colonii de bacterii benefice. Joacă un rol important în metabolism, imunitate, inflamație, funcționarea sistemului nervos și cardiovascular. Dezechilibrul microbiotei se numește disbioză și este provocat de stresul cronic, de o alimentație săracă în fibre și mai ales de tratamentele cu antibiotice”, mai spune Dr. Bilic.
Bilic: Mai nou a fost demonstrat efectul nefast pe care pesticidele și aditivi alimentari îl au asupra microbiotei.
Medicul nutriționist ce factori afectează flora bacteriană din intestin și de ce orice tratament cu antibiotice reduce dramatic calitatea și cantitatea microbiotei.
„Flora bacteriană din intestin poate fi afectate pe mai multe planuri: scade numărul și diversitatea coloniilor de bacterii benefice și crește numărul de bacterii patogene.
Orice tratament cu antibiotice reduce dramatic calitatea și cantitatea microbiotei.
Dieta bogată în proteine afectează microbiota
Laxativele și schimbările bruște de regim alimentar dezechilibrează intestinul. Dieta bogată în proteine și excesul de zahăr și grăsimi din produsele ultra procesate afectează microbiota pentru că nu asigură substratul hrănitor necesar bacteriilor benefice”, explică specialistul în nutriție.
Cum se manifestă disbioza?
„În primul rând prin tulburări digestive cu balonare și inflamație. Bariera protectoare de mucus va fi diminuată, permeabilitatea intestinală crește și permite intrarea agenților patogeni, alergenilor și toxinelor din tubul digestiv în organism.
Odată ce bariera intestinală este slăbită, antigenele din exterior pătrund în circulație, se activează inflamația cronică și bolile autoimune.
Pe lângă bolile digestive, disbioza este asociată și cu alte afecțiuni: diabet, obezitate, alergii, astm, cancer de colon, boli cardiovasculare, dureri articulare și musculare. Inclusiv calitatea pielii, respirația, funcțiile cerebrale, comportamentul și dispoziția sunt influențate de microbiotă”, atrage atenția medicul.
Cum tratăm disbioza?
„Ajutând intestinul să-și refacă numărul și diversitatea speciilor de bacterii benefice. Și putem face asta prin 2 metode:
- aport de bacterii vii din exterior prin suplimente și alimente probiotic
- hrănirea bacteriilor deja existente cu produse prebiotice
Alimentația este factorul care influențează radical microbiota. Ceea ce mâncăm contează nu doar pentru sănătatea și silueta noastră, ci asigură supraviețuirea bacteriilor benefice”, este de părere specialistul.
Care este dieta potrivită pentru ecosistemul intestinal?
Dr. Bilic: Alimentele fermentate care au rol probiotic și fibrele care au rol prebiotic
Ce înseamnă un PRObiotic?
Mihaela Bilic recomandă consumul unui aliment care conține microorganisme vii și care, consumat în cantități suficiente, reechilibrează flora intestinală.
„Este un produs care conține microorganisme vii și care, consumat în cantități suficiente, reechilibrează flora intestinală și are efecte pozitive asupra sănătății.
Iaurtul a fost primul aliment cu efect probiotic recunoscut. Este bogat în lactobacili și bifidobacterii care completează bacteriile lipsă din intestin.
Fermenți activi găsim și în murături, borș, drojdie de bere, vin sau mezeluri și brânzeturi maturate, care au mucegai nobil. Procesul de fermentație lactică, care se întâmplă în iaurt, chefir și murăturile în saramură, este cel mai eficient generator de colonii de bacterii benefice.
Pe lângă alimente, se recomandă și suplimentele cu probiotice, mai ales în cazul unui tratament cu antibiotice sau în cazul în care suntem obosiți și stresați. Avantajul suplimentelor este că sunt mai concentrate în colonii bacteriene atent selecționate, au o eficiență mai mare de a repopula intestinul și niciun efect secundar. Faceți 3-4 cure cu prebiotice în fiecare an, intestinul trebuie repopulat sistematic”.
Ce înseamnă PREbiotic?
„Aici se încadrează toate alimentele care favorizează creșterea și multiplicarea speciilor bacteriene: cereale, fructe și legume bogate în fibre.
Alegeți cat mai des cerealele integrale și introduceți în meniu de 2 ori/săptămână leguminoasele de tip fasole boabe linte năut.
Cartoful orezul și pastele făinoase fierte și consumate reci conțin o formă de amidon rezistent care hrănește bacteriile intestinale.
Fibre cu efect prebiotic găsim în banana verde, anghinare, sparanghel, praz, ceapă și usturoi. Este vorba de o categorie aparte de fibre solubile numite fructani, cel mai cunoscut reprezentant fiind inulina.
Cat despre cerealele integrale din ovăz orez și secară, conțin betaglucani, niște oligozaharide care nu pot fi digerate, dar hrănesc microbiota.
Universul microscopic care trăiește în interiorul nostru ne influențează viața și sănătatea, haideți să-l hrănim, să-l cultivăm și să-l protejăm!”, a conchis medicul.
Mai mult, medicul ne invit pe youtube să aflăm care este singurul alimentul cu efect postbiotic.
Detalii DESPRE alimentul cu efect postbiotic, în materialul video de mai jos:
