Sari la conținut

Tradiții și obiceiuri de Bobotează pentru a atrage norocul în casă. Câte zile nu se spală după Bobotează? / Programul liturgic 2024

Sursă foto: Playtech

Tradiții și obiceiuri de Bobotează și de Ajunul Bobotezei. Boboteaza este una dintre marile sărbători, cea despre care se spune că încheie ciclul sărbătorilor de iarnă pe 6 ianuarie. O parte dintre tradițiile populare țin de ziua de dinainte, de Ajunul Bobotezei, iar cea mai cunoscută este cea legată de momentul în care fetele nemăritate își pot afla ursitul.

Ziua de Bobotează – semnificație

Boboteaza marchează momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. La 6 ianuarie credincioșii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, sărbatoare numită și Epifania sau Dumnezeiasca Arătare. Praznicul reprezintă reactualizarea momentului în care Fiul lui Dumnezeu Iisus Hristos, la 30 de ani, vine la Iordan, se botează cu botezul pocăinței – a lui Ioan -, El Cel fără de păcat, asumând păcatele întregii omeniri, pe care le va rascumpara prin scump sangele Sau, pe Golgota.

Programul liturgic al sărbătorii Botezului Domnului la Catedrala Patriarhală

Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală, prilejuite de sărbătoarea Botezului Domnului din acest an, 2024, se vor desfășura conform următorului program:

  • În ziua de vineri, 5 ianuarie 2024, va avea loc Sfințirea mare a apei, precum și îmbutelierea a 20.000 de sticle într-un spațiu special amenajat, fără accesul credincioșilor. De asemenea, vor fi pregătite 10.000 de pachete cu anafură.
  • În ziua de sâmbătă, 6 ianuarie 2024, începând cu ora 7:00, la Baldachinul Sfinților de lângă Catedrala Patriarhală, vor fi oferite credincioșilor prezenți sticle de 0,5 litri cu Aghiasmă Mare împreună cu pachete cu anafură.
  • Între orele 09:30 – 11:30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală.
  • Începând cu ora 12:00, în pridvorul Reşedinţei Patriarhale, va fi săvârșită Slujba Sfințirii Mari a apei (Aghiasma Mare) de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, iar apoi credincioșii prezenți la slujbă vor fi binecuvântați prin stropire cu această Aghiasmă, transmite Biroul de Presă al Patriarhiei.

Boboteaza, tradiții și obiceiuri

La Sfântul Ioan se încheie sărbătorile de iarnă, iar oamenii îşi intra în ritmul normal al lucrurilor. În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era cinstită în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare.

Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor. Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Câte zile se bea aghiasma de la Bobotează

Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasma se înţelege atât apă sfinţită, cât şi slujbă pentru sfinţirea ei. Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de sfinţirea cea mică a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Obiceiuri de Bobotează

La români, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care o spectaculoasă întrecere de înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată în apă de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

Ce trebuie să facă femeile de Bobotează

Iordănitul femeilor este un alt obicei românesc. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântâna sau dintr-un râu.

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă.

Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Boboteaza pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

Ce se face în ajun de Boboteaza

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele romanilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiușe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa.

Câte zile nu se spală haine după Bobotează

Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. Este cunoscut faptul că în zilele în care sunt sărbători cu cruce roșie, biserica interzice orice activitate casnică, astfel că nu se spală rufe, nu se calcă, nu se coase și nici nu se fac treburi în gospodărie.

De Bobotează, mai exact pe 6 ianuarie 2024, nu se spală rufe și nici în ziua care urmează după această sărbătoare, având în vedere că pe 7 ianuarie 2024 este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

În popor, există o superstiție veche care spune că nu este bine să speli rufe timp de 9 zile după Bobotează, având în vedere că aceasta este ziua în care se sfințesc toate apele. Biserica atrage atenția că aceasta este doar o superstiție și că sunt sfințite doar apele asupra cărora se oficiază slujba liturgică a sfințirii. Astfel, este greșită credința potrivit căreia nu se spală rufe timp de 9 zile după Bobotează, ci interdicția se păstrează doar în zilele în care este sărbătoare cu cruce roșie.

 

 

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel