Tradițiile și obiceiurile românilor în perioada 25-27 decembrie

Tradițiile și obiceiurile românilor în perioada 25-27 decembrie. Nașterea lui Iisus Hristos este sărbătorită în perioada 25-27 decembrie, cu seara de 24 decembrie cunoscută sub numele de Ajunul Crăciunului.

Originea sărbătorii de Crăciun este în secolul al IV-lea, când Biserica Creștină a ales această dată pentru a concura cu tradițiile păgâne care celebrau nașterea zeului Soare în aceeași perioadă.

Tradițiile și obiceiurile românilor în perioada 25-27 decembrie

Tradițiile și obiceiurile de Crăciun s-au dezvoltat de-a lungul timpului, devenind o parte importantă a culturii și identității fiecărui popor. Copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Moș Crăciun, un personaj îmbrăcat în roșu și cu barbă albă, care aduce cadouri pentru cei cuminți.

În preajma Crăciunului, bradul de Crăciun devine punctul central al decorării, aducând o atmosferă festivă în casele oamenilor.

Tradiția împodobirii bradului de Crăciun își are originea în Germania, unde, conform legendei, Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, copaci venerați de păgâni.

În timpul acestei tăieri, toți copacii au fost distrusi, dar bradul a supraviețuit, devenind astfel un simbol al Crăciunului.

În România, tradițiile de Crăciun sunt bogate și variate. În Ajunul Crăciunului, în Oltenia, oamenii aprind focul în sobă dimineața devreme pentru a aduce căldură și lumină în case înainte de sosirea Crăciunului. În timp ce focul arde, ei rostesc urări de Crăciun, exprimându-și dorințele pentru un an nou fericit și plin de bucurie.

Colindatul este un alt obicei îndrăgit în România. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână, aducând bucurie prin cântece și poezii despre nașterea lui Iisus. Acest obicei are origini vechi și este menit să aducă noroc și să celebreze nașterea Mântuitorului.

În Maramureș, colindatul este o activitate în care participă atât copiii, cât și adulții. Gazdele îi întâmpină cu bucate tradiționale, precum cozonac, sarmale, preparate din carne de porc, colaci și vin.

Ce beneficii are crenguța de vâsc?

În timpul sărbătorilor, românii își transmit gândurile bune și urările de Crăciun celor dragi. Tradiția de a trimite mesaje și carduri de Crăciun este o modalitate de a împărtăși căldura și bucuria sărbătorilor cu cei apropiați.

O tradiție specifică românească este legată de vâsc. Atârnarea unei crenguțe de vâsc în casă este considerată aducătoare de noroc și prosperitate pentru anul următor.

Originea acestei tradiții poate fi găsită în mitologia nordică și în credința creștin-ortodoxă.

Pe 25 decembrie, masa de Crăciun în România este bogată și variată. Se obișnuiește să se consume pește la micul dejun, iar masa de prânz este o ocazie de petrecere și sărbătoare în familie, cu preparate tradiționale precum sarmale, cârnați, cozonac, plăcinte, piftie sau icre.

Prima sărbătoare de după Craciun, Sfântul Ștefan

A doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie, este marcată de sărbătoarea Soborului Maicii Domnului. Această zi este dedicată adunării în cinstea Fecioarei Maria și a sfinților legați de nașterea lui Iisus.

Tradițiile asociate acestei zile includ participarea la slujbe religioase, dansuri și jocuri pentru a aduce noroc în noul an.

Pe 27 decembrie, Sfântul Ștefan este sărbătorit, fiind prima sărbătoare de după Crăciun. Superstițiile și tradițiile asociate acestei zile includ evitarea certurilor, drumețiilor montane și a muncii fizice intense.

Vizita finilor și nașilor este un alt obicei important, iar împăcarea în această zi se consideră mai puternică și mai durabilă.

În concluzie, tradițiile și obiceiurile de Crăciun în România reflectă bogăția și diversitatea culturală a țării. Aduce oamenii împreună într-o atmosferă de bucurie și generozitate în această perioadă specială a anului, conform crestinortodox.ro.