Din cuprinsul articolului
Unul dintre cele mai mari studii realizate vreodată pe tema riscului de demență arată că gesturi simple din viața de zi cu zi pot face o diferență reală în protejarea funcțiilor cognitive. Rezultatele, publicate în jurnalul medical al American Academy of Neurology și obținute după monitorizarea a peste 500.000 de persoane timp de aproximativ 11 ani, indică o scădere de până la 35% a riscului de demență în rândul celor care își mențin constant activitatea fizică, mentală și socială.
Europa, inclusiv România, se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației și cu o creștere a numărului de cazuri de demență. Estimările Comisiei Europene arată că, până în 2050, prevalența ar putea aproape să se dubleze în regiune. Studiul britanic oferă, astfel, o perspectivă practică asupra unor măsuri pe care oamenii le pot integra imediat, fără costuri și fără intervenții medicale.
Ce au descoperit cercetătorii
Participanții la studiu au răspuns inițial la un set amplu de întrebări privind rutina lor zilnică: activitate fizică, activități domestice, vizite la prieteni și familie, educație, modul în care se deplasează, câte etaje urcă zilnic și alte obiceiuri.
După 11 ani de urmărire, au rezultat trei categorii de activități care au redus cel mai mult riscul de demență:
-
Activitatea fizică regulată – risc redus cu 35%
Chiar și formele moderate, precum mersul în pas alert, au contribuit la protejarea funcțiilor cognitive. -
Activitățile casnice – risc redus cu 21%
Gătitul, curățenia, aranjatul casei și alte sarcini domestice solicită atât corpul, cât și atenția, ceea ce poate explica efectul protector. -
Interacțiunile sociale frecvente – risc redus cu 15%
Vizitarea familiei sau a prietenilor, întâlniri regulate și implicarea în activități de comunitate au creat un stimul cognitiv constant.
În interpretarea rezultatelor, experții subliniază că studiul arată o corelație, nu o relație strict cauzală. Însă faptul că aceleași tipare apar în numeroase cercetări internaționale susține ideea că activitatea mentală și fizică constantă întârzie declinul cognitiv.
De ce ajută activitățile aparent banale
Concluzia cercetătorilor este clară: orice activitate care menține creierul activ – fie prin mișcare, interacțiune socială sau atenție – contribuie la formarea unor rezerve cognitive. Acestea pot amâna simptomele unei eventuale boli neurodegenerative.
Specialiștii explică mecanismul astfel:
-
activitatea fizică îmbunătățește circulația cerebrală și reduce riscul de diabet și boli cardiovasculare, doi factori majori pentru demență;
-
activitățile casnice implică multitasking, planificare, orientare în spațiu și rezolvarea de mici sarcini – exact zona de funcții executive afectată timpuriu în demență;
-
interacțiunea socială reduce stresul, stimulează limbajul și antrenează memoria imediată.
Pentru România, unde peste 70% dintre persoanele de peste 65 de ani locuiesc singure sau doar cu partenerul, conform Eurostat, recomandarea de a menține socializarea devine cu atât mai importantă.
Un alt detaliu esențial: corectarea problemelor senzoriale
Specialiștii citați în studiu avertizează că deficitele senzoriale – mai ales pierderea auzului – sunt frecvent ignorate.
Peste 55% dintre persoanele de peste 70 de ani din UE au pierderi de auz netratate, arată datele European Hearing Health Forum.
Lipsa stimulării auditive sau vizuale forțează creierul să funcționeze cu mai puține informații, ceea ce accelerează degradarea cognitivă. Un aparat auditiv, ochelari noi sau corectarea cataractei pot deveni intervenții-cheie în prevenția demenței.
Când ar trebui să ne îngrijorăm
Experții recomandă evaluarea medicală rapidă dacă apar simptome noi:
-
dificultăți în găsirea cuvintelor,
-
uitarea unor evenimente recente,
-
dezorientare în locuri familiare,
-
modificări de comportament,
-
dificultăți în gestionarea operațiunilor simple din gospodărie.
Unii factori sunt reversibili: deficitul de vitamina B12, hipotiroidismul, depresia sau apneea de somn pot produce simptome asemănătoare demenței și pot fi tratate cu rezultate bune dacă sunt depistate timpuriu.
-
UE discută în prezent un plan de acțiune comun împotriva demenței, estimând că numărul persoanelor afectate poate ajunge la 14 milioane până în 2050.
-
În România, nu există încă un program național unitar pentru screeningul declinului cognitiv, însă medicii de familie recomandă tot mai frecvent evaluări simple după 65 de ani.
-
Concluziile studiului britanic pot sprijini dezvoltarea unor campanii de prevenție axate pe activitate fizică, socializare și reducerea izolării la vârsta a treia.
Ce putem face chiar de azi
-
30 de minute de mers pe jos în ritm alert
-
menținerea unei rutine de activități casnice
-
întâlniri săptămânale cu prieteni sau familie
-
corectarea problemelor de auz sau vedere
-
alimentație echilibrată și controlul riscului de diabet
-
somn regulat
-
stimulare cognitivă: puzzle-uri, citit, activități manuale
Mesajul autorilor studiului este simplu: nu trebuie să așteptăm simptomele pentru a acționa. Stilul de viață de zi cu zi poate rămâne cel mai puternic instrument de prevenție, chiar și în fața unei boli care pare inevitabilă la vârste înaintate.
