Băuturile pot produce o zonă aspră pe suprafața normal netedă a arterei, deschizând calea pentru complicații.
Calcificarea arterelor este un precursor binecunoscut al bolilor vasculare. Principalul pericol constă în posibilitatea ruperii plăcii și a baricadei fluxului de sânge către organele vitale. Dacă se întâmplă acest lucru, o persoană poate suferi un atac de cord sau un accident vascular cerebral, dar consumul de alcool în mod responsabil ar putea reduce aceste riscuri.
Calcificarea arterelor, cunoscută și sub numele de ateroscleroză, este o afecțiune inflamatorie responsabilă pentru un număr mare de decese în țările dezvoltate.
Un mecanism potențial care susține legătura dintre aportul de calciu și riscul cardiovascular ar putea fi progresia aterosclerozei.
British Heart Foundation, cu toate acestea, contestă ideea că dieta are vreo implicare în acumularea de calciu în vene.
Organismul de sănătate afirmă: „Studiile noastre în laborator au arătat că depozitele de calciu din artere se formează deoarece celulele musculare din peretele vaselor de sânge încep să se transforme în celule asemănătoare oaselor când sunt bătrâne sau bolnave.
„Depozitele de calciu din arterele tale nu sunt legate de dieta ta sau de orice suplimente pe care le poți lua.”
Mai multe studii au stabilit însă o legătură între băuturi și calcificarea arterelor.
Calcificarea este termenul tehnic care descrie acumularea de calciu în exces în organism și poate fi cauzată de diferite tipuri de depozite. Este, de asemenea, un marker clinic major al aterosclerozei.
În 2016, un mare studiu coreean a sugerat că ingestia a doar cinci sau mai multe băuturi carbogazoase îndulcite cu zahăr în fiecare săptămână a fost legată de un risc ridicat de calcificare, în comparație cu persoanele care nu consumau băuturile.
După ce a fost făcută descoperirea, boala coronariană a fost adăugată pe lista afecțiunilor legate de băuturile îndulcite cu zahăr.
Relația dintre alcool și calcificarea arterelor este în formă de U, ceea ce înseamnă că un consum moderat de alcool poate avea unele beneficii, în timp ce abstinența și consumul intens de alcool ar putea crește riscul.
Unele studii epidemiologice au sugerat că un aport moderat de vin roșu, de exemplu, ar putea scădea mortalitatea cardiacă cauzată de ateroscleroză.
Cele mai benefice efecte ale băuturii sunt cel mai probabil atribuite flavonoidelor prezente în vinul roșu, dar puține alte băuturi alcoolice se laudă cu aceste beneficii.
În 2004, un studiu publicat în JAMA Internal Medicine a concluzionat: consumul a „două băuturi alcoolice sau mai puține pe zi a fost invers legat de calcificarea coronariană extinsă”.
Autorii studiului au adăugat: „Riscul de calcificare coronariană extinsă a fost cu 50% mai mic la persoanele care consumau una până la două băuturi alcoolice pe zi, decât la cei care nu consumă”.
Consensul general este că o bună hidratare oferă protecție împotriva dezvoltării bolilor arteriale, dar de unde provine apa poate fi, de asemenea, importantă.
Un studiu timpuriu publicat în revista Circulation: Journal Heart Association, a ridicat întrebări cu privire la riscurile expunerii pe termen lung la arsenic în apa de băut.
Conform constatărilor studiului, aceasta a fost direct legată de debutul aterosclerozei în arterele care duc la creier.
Potrivit autorităților britanice, arsenul se găsește în mod natural în mediul înconjurător, astfel încât expunerea poate apărea prin consumul de alimente sau apă contaminate.
