Din cuprinsul articolului
Specialiștii în sănătate avertizează că trei simptome resimțite imediat după trezire pot fi un semnal de alarmă pentru un risc crescut de demență. Unul dintre principalii factori implicați este o afecțiune frecventă a somnului, despre care se estimează că afectează aproximativ 10 milioane de persoane, și care poate priva temporar creierul de oxigen, favorizând deteriorarea cognitivă.
Legătura dintre apneea de somn și demență, confirmată de cercetări
Un studiu publicat în 2022 în prestigioasa revistă Nature Communications a stabilit o legătură clară între apneea obstructivă de somn și un risc crescut de demență. Cercetătorii de la Universitatea din Queensland, Australia, au identificat inclusiv o relație cauzală între nivelurile scăzute de oxigen din creier în timpul somnului și apariția bolilor neurodegenerative.
Autoarea studiului, profesoara Elizabeth Coulson, a explicat că privarea de somn, luată singură, a produs doar tulburări cognitive ușoare în experimentele pe animale. În schimb, atunci când cercetătorii au indus tulburări de respirație în timpul somnului, șoarecii au prezentat modificări patologice mult mai grave, similare celor observate în boala Alzheimer.
„Am demonstrat că hipoxia, adică lipsa oxigenului la nivelul creierului, provoacă aceeași degenerare selectivă a neuronilor care mor în mod caracteristic în demență”, a explicat profesoara Coulson.
Ce este apneea obstructivă de somn și cât de răspândită este
Deși studiul nu a stabilit exact cum influențează diferitele niveluri de hipoxie riscul de demență, cercetările pe oameni urmează să înceapă pentru a analiza mai în detaliu această legătură. Potrivit specialiștilor, aproximativ jumătate dintre persoanele vârstnice suferă de apnee obstructivă de somn, o afecțiune în care mușchii gâtului se relaxează excesiv în timpul somnului și blochează temporar căile respiratorii, determinând opriri repetate ale respirației.
Datele furnizate de Sleep Apnoea Trust arată că până la 10 milioane de adulți trăiesc cu această afecțiune, iar aproximativ 4 milioane au simptome severe, precum somnolența excesivă pe parcursul zilei. Cu toate acestea, doar o mică parte dintre pacienți sunt diagnosticați oficial.
Simptomele care pot apărea la trezire
Printre cele mai frecvente semne ale apneei de somn se numără sforăitul puternic, senzația de sufocare în timpul nopții și pauzele de respirație, uneori silențioase, care pot dura de la câteva secunde la câteva minute. Totuși, medicii atrag atenția că unele dintre cele mai evidente simptome apar dimineața.
Conform informațiilor medicale, acestea includ trezirea cu gâtul foarte uscat sau dureros, dureri de cap matinale și senzația de amețeală imediat după trezire. Aceste semne pot indica faptul că, în timpul nopții, creierul nu a primit suficient oxigen.
Ce spune NHS despre riscurile netratării apneei de somn
Serviciul Național de Sănătate explică faptul că apneea de somn este caracterizată prin oprirea și reluarea repetată a respirației în timpul somnului. Deși episoadele izolate nu sunt, de regulă, periculoase, lipsa tratamentului poate duce, în timp, la complicații serioase.
Profesora Elizabeth Coulson subliniază că nu toate persoanele cu apnee obstructivă de somn vor dezvolta demență. Există cazuri în care pacienții diagnosticați și tratați corespunzător au înregistrat îmbunătățiri ale memoriei și ale funcțiilor cognitive.
Tratamentul care poate reduce riscul de deteriorare cognitivă
În prezent, cel mai eficient tratament pentru apneea obstructivă de somn este utilizarea unui dispozitiv CPAP, care menține căile respiratorii deschise pe durata somnului și asigură o oxigenare corespunzătoare a creierului. Cercetările sugerează că prevenirea hipoxiei poate opri deteriorarea cognitivă și moartea neuronilor, reducând totodată modificările asociate bolii Alzheimer.
„În experimentele noastre, atunci când am reușit să prevenim lipsa oxigenului, am observat că tulburările cognitive și distrugerea neuronilor nu au mai apărut”, a precizat profesoara Coulson, adăugând că acest lucru indică un potențial important al tratamentului CPAP în reducerea riscului de demență.
Alte riscuri grave asociate cu apneea de somn
Apneea de somn este asociată și cu alte probleme majore de sănătate, precum hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și accidentul vascular cerebral. Aceste riscuri apar deoarece nivelul oxigenului din sânge scade brusc în timpul pauzelor respiratorii, crescând presiunea asupra vaselor de sânge.
Medicii recomandă consultarea unui medic de familie în cazul în care apar simptome precum oprirea repetată a respirației în timpul somnului, zgomote de sufocare sau sforăit puternic și oboseală persistentă pe parcursul zilei. Diagnosticarea și tratarea la timp pot avea un impact major asupra sănătății creierului pe termen lung.
