Din cuprinsul articolului
Tulburarea de anxietate socială este o teamă constantă de umilință, judecată negativă sau jenă în situații sociale. Persoanele cu această tulburare au o anxietate atât de intensă încât interferează cu funcționarea zilnică sau cu aspecte ale vieții, cum ar fi munca sau relațiile. Tulburarea de anxietate socială se numea înainte fobie socială.
Aproximativ 7% din populația adultă din SUA suferă de tulburare de anxietate socială într-un an. Această afecțiune este a doua cea mai frecvent diagnosticată tulburare de anxietate, după fobia specifică.
Persoanele cu tulburare de anxietate socială pot petrece săptămâni întregi temându-se de anumite funcții sau pot avea simptome fizice, cum ar fi greața sau bătăile rapide ale inimii, dacă li se cere să vorbească în fața altor persoane.
Tipuri de tulburări de anxietate socială
Persoanele cu tulburare de anxietate socială se pot teme de diferite tipuri de situații sociale. Din acest motiv, cercetătorii și furnizorii de servicii medicale separă, de obicei, persoanele cu această tulburare în două grupuri.
Tulburare de anxietate socială specifică
Acest tip de tulburare de anxietate socială se mai numește și tulburare de anxietate socială non-generalizată. Persoanele care suferă de ea au tendința de a se teme de o gamă limitată de situații sociale – de obicei, de cele care implică vorbitul în public sau interpretarea, cum ar fi o prezentare sau participarea la o piesă de teatru.
Tulburare de anxietate socială generalizată
Acesta este cel mai frecvent tip de tulburare de anxietate socială. Tulburarea generalizată de anxietate socială se referă la o teamă intensă de aproape toate situațiile sociale. Acest tip de tulburare de anxietate socială începe de obicei mai devreme în viață și tinde să fie mai cronică și mai perturbatoare decât tulburarea de anxietate socială specifică.
Simptomele tulburării de anxietate socială
În general, persoanele cu tulburare de anxietate socială simt o anxietate severă la perspectiva de a fi cu persoane necunoscute sau de a fi analizate de oameni. Aceste sentimente, care sunt mai intense decât timiditatea sau o personalitate introvertită, se dezvoltă cel mai adesea în copilăria timpurie sau în adolescență, dar pot începe și mai târziu în viață.
Persoanele cu tulburare de anxietate socială pot evita anumite locuri sau se pot îngrijora săptămâni – poate luni – înainte de anumite evenimente sociale, chiar dacă știu că teama poate fi irațională. Unele experiențe care pot declanșa anxietatea includ:
- Întâlnirea cu oameni noi, în special cu persoane cu autoritate
- Să fii în centrul atenției, cum ar fi să ții un discurs sau să fii nevoit să împărtășești ceva despre tine într-o cameră plină de oameni
- Participarea la un eveniment social care implică străini
- Participarea la petreceri
- Mâncatul în public
- Utilizarea unei toalete publice
Persoanele cu anxietate socială sar adesea peste evenimentele sociale, dar nu este întotdeauna posibil să le evite. Dacă trebuie să participați la un eveniment care vă induce anxietate sau să faceți ceva pe care îl considerați jenant pe moment, cum ar fi să vorbiți despre dumneavoastră, puteți experimenta o serie de simptome fizice, cum ar fi:
- Înroșirea
- Transpirație
- Tremurături
- Ritm cardiac rapid
- Postura rigidă a corpului
- Greață
- Vorbire moale
- Evitarea contactului vizual
Copiii cu tulburare de anxietate socială pot prezenta simptome diferite sau suplimentare. Printre acestea se numără plânsul sau crizele de furie, precum și refuzul de a participa la orele de curs sau la activitățile colegilor, cum ar fi sportul sau petrecerile aniversare.
Care sunt cauzele tulburării de anxietate socială?
Tulburarea de anxietate socială apare atunci când o persoană are o anxietate extremă cu privire la interacțiunea cu alte persoane sau la faptul că este observată de acestea. Cercetătorii nu cunosc cauza exactă a tulburării de anxietate socială, dar cred că aceasta rezultă dintr-o combinație de factori.
Unul dintre aceștia este faptul de a avea o predispoziție genetică pentru a dezvolta această afecțiune, care se manifestă adesea în familie. În cazul unui studiu, cercetătorii care au urmărit sute de seturi de gemeni timp de peste un deceniu au descoperit că faptul de a avea legături genetice crește probabilitatea de a suferi de tulburare de anxietate socială.
Cercetătorii consideră, de asemenea, că anumite experiențe personale pot determina apariția tulburării de anxietate socială. Printre acestea se numără:
- A avea un părinte care modelează un comportament anxios în sau înaintea situațiilor sociale
- A avea un părinte supraprotector sau abuziv
- Experimentarea unei experiențe sociale stresante în copilărie, cum ar fi faptul de a fi hărțuit sau de a se închide în sine în timpul unui spectacol public
Cercetările au arătat că persoanele cu tulburare de anxietate socială pot avea o amigdală hiperactivă, partea creierului care eliberează hormoni de stres. Dar nu este clar dacă acest lucru cauzează afecțiunea sau se dezvoltă ca urmare a acesteia.
Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să aibă această afecțiune.
