Din cuprinsul articolului
Uniunea Europeană a transmis marți, printr-un nou raport al Comisiei Europene, că Muntenegru ar putea finaliza negocierile de aderare până la sfârșitul anului viitor, devenind astfel al 28-lea stat membru al blocului comunitar.
În același timp, Ucraina a fost felicitată pentru ritmul rapid al reformelor, în ciuda provocărilor majore cauzate de război, în timp ce Serbia și Georgia au fost avertizate pentru „regrese democratice” și presiuni asupra libertății presei.
Raportul anual privind extinderea, publicat de Comisia Europeană la 4 noiembrie 2025, evaluează progresele făcute de zece state candidate sau potențial candidate, majoritatea din Balcanii de Vest, dar și din Europa de Est. Este cel mai important semnal din ultimul deceniu că procesul de extindere – aproape blocat din 2013, de la aderarea Croației – ar putea fi relansat.
Muntenegru, prima în linie pentru aderare
Muntenegru, care a deschis negocierile de aderare în 2012, a fost descris de Comisie drept „cel mai avansat candidat”, datorită progreselor în reforma justiției, combaterea corupției și alinierea la politica externă a Uniunii Europene.
„Dacă ritmul reformelor se menține, Muntenegru ar putea încheia negocierile până la finalul lui 2026”, a declarat Olivér Várhelyi, comisarul european pentru vecinătate și extindere.
Țara, cu o populație de doar 620.000 de locuitori, a implementat în ultimele luni o serie de măsuri pentru întărirea statului de drept și a transparenței instituțiilor, sub presiunea Bruxellesului. Guvernul de la Podgorița a promis că va închide toate capitolele de negociere până în vara viitoare, o condiție-cheie pentru aderarea efectivă.
„Muntenegru este un exemplu pentru întreaga regiune că extinderea rămâne o prioritate strategică pentru UE”, a afirmat și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în declarația oficială.
Ucraina, încurajată să continue reformele, în ciuda războiului
Comisia Europeană a transmis un mesaj puternic de sprijin și pentru Ucraina, care a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, la câteva luni după invazia rusă. Bruxellesul a remarcat progrese semnificative în reforma sistemului judiciar, combaterea corupției și digitalizarea administrației publice, dar a subliniat că „eforturile trebuie continuate”.
„În condițiile unui război devastator, Ucraina a reușit să adopte legi anticorupție, să-și modernizeze instituțiile și să-și mențină angajamentul față de valorile europene. Este un efort remarcabil”, a precizat Comisia.
În același timp, oficialii europeni au avertizat că procesul de integrare va depinde de implementarea practică a acestor reforme și de garanțiile oferite privind independența justiției și controlul civil asupra instituțiilor de securitate.
Serbia și Georgia, criticate pentru derapaje democratice
Raportul de extindere a inclus și avertismente ferme la adresa Serbiei și Georgiei, acuzate de Bruxelles că au făcut „pași înapoi” în domeniul libertății presei, al pluralismului politic și al independenței justiției.
În cazul Serbiei, Comisia a subliniat că relațiile tot mai strânse cu Moscova și tensiunile nerezolvate cu Kosovo afectează perspectivele europene ale Belgradului.
„Serbia trebuie să demonstreze clar că optează pentru integrarea europeană, nu doar declarativ, ci prin acțiuni concrete”, a declarat un oficial al Comisiei pentru agenția AP.
Cât despre Georgia, raportul a evidențiat „presiuni sistematice asupra opoziției și organizațiilor civice”, atrăgând atenția că autoritățile de la Tbilisi riscă „să piardă șansa istorică” de apropiere de Uniune.
Extinderea, din nou pe masa liderilor europeni
Deși Uniunea Europeană nu a primit niciun nou membru din 2013, contextul geopolitic actual a readus extinderea în centrul agendei politice. Războiul din Ucraina, tensiunile din Balcani și nevoia consolidării frontierelor externe au determinat Bruxellesul să accelereze procesul.
„Extinderea nu mai este doar o opțiune, este o investiție în securitatea și stabilitatea Europei”, a afirmat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe.
În prezent, Uniunea are 27 de membri, dar zece alte țări au statut de candidat sau potențial candidat: Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Turcia.
Ce urmează
Conform programului Comisiei, următoarea etapă va fi raportul de progres din vara anului 2026, care va evalua dacă Muntenegru îndeplinește toate criteriile pentru aderare. Dacă rezultatele vor fi pozitive, procesul ar putea fi finalizat înainte de sfârșitul anului viitor.
În paralel, Ucraina, Republica Moldova și Bosnia și Herțegovina vor fi invitate să deschidă noi capitole de negociere, iar Serbia și Georgia riscă înghețarea temporară a procesului dacă nu inversează tendința autoritară semnalată.
O nouă etapă pentru proiectul european
Pentru Bruxelles, extinderea reprezintă nu doar o decizie politică, ci și una simbolică, într-un moment marcat de insecuritate regională și presiuni geopolitice.
„Europa nu este completă fără Balcanii de Vest, fără Ucraina, Moldova și Georgia. Aceste națiuni fac parte din familia europeană și trebuie sprijinite pentru a-și îndeplini aspirațiile”, a spus von der Leyen.
Dacă planurile Comisiei se concretizează, Muntenegru ar putea deveni primul nou stat membru al Uniunii Europene din ultimii 13 ani, marcând începutul unei noi ere de extindere.
