Se spune că unele dintre ele au supravieţuit până în zilele noastre. Este vorba despre plantele pe care le foloseau dacii pentru a trata diverse boli. Câţiva dintre specialişti le numesc “plantele magice ale taumaturgilor daci”.
Una dintre plantele miraculoase este Aniarsexe (Onobrychis viciaefolia Scop., Iarba săracă, Sparceta, Baltarina). Despre care se notează că băută cu vin este bună în retenţia de urină, iar ca alifie, amestecată cu untdelemn, este sudorifică. Se pare că nu se cunoaşte utilizarea ei, nici în medicina ştiinţifică şi nici în cea populară.
Boudathla (Anchusa officinalis L., Limba boului) la fel pusă în vin, pare să fie binefacătoare. Medicina ştiinţifică a constatat că planta are proprietăţi emoliente, sudorifice şi diuretice. Este recomandată contra guturaiului, bronşitei, iritaţiilor rinichilor şi retenţiei urinare. Pentru a uşura transpiraţia se foloseşte sub forma de infuzie sau decoct în bolile infecţioase, ca rujeola ori scarlatina. Medicina populară n-o întrebuinţează.
În terapeutica populară Cinouboila (Bryonia alba L., Tigva de pământ) este o altă plantă din “medicina dacilor”. Frunzele, fructul şi rădăcinile acestei plante au efecte puternice. Se pune, cu sare, pe ulceraţii şi pe cangrene. Rădăcina plantei curăţă şi netezeşte pielea şi elimină petele de soare. De asemenea, îndepărtează vînătaile ochilor sau ale feţei, înlătură inflamaţiile şi sparge abcesele. Este bună în epilepsie, în apoplexie şi ajută celor care au ameţeli. Buruiana cunoaşte o largă folosire în terapeutica populară românească, mai ales rădăcina, întrebuinţată ca hemostatic şi impotriva durerilor de cap.
Frunzele plantei Dyn (Urtica dioica L., Urzica, Urzica mare, Urzica de pădure) vindecă, sub formă de cataplasme, muşcăturile de câine şi ulceratiile cangrenoase. Buruiana este bună la luxaţii, umflături, parotidite, tumori axilare, abcese. Frunzele, introduse în nări, se folosesc la scurgerile de sânge. Ajută la tulburările menstruaţiei, iar sămânţa, băută cu vin îndulcit, este un bun afrodisiac.
Specialiştii notează că lista plantelor vindecătoare ale dacilor este cu mult mai cuprinzătoare, calităţile lor fiind de nepreţuit.
