Din cuprinsul articolului
Copiii și adolescenții pot fi afectați de ulcer. Deși este o afecțiune despre care nu se vorbește foarte mult, există numeroase cauze care duc la apariția acestri afecțiuni. Umele din ele chiar pot fi evitate
Carmen Anghel
Despre cauzele apariției ulcerului la copii, despre cum putem evita și, respectiv, cum se poate trata acesta am vorbit cu prof. univ. dr. Dan Moraru, medic primar pediatrie, medic primar gastroenterologie, din Iași.
Cauzele ulcerului la copil pot fi diferențiate în funcţie de vârstă.
Iată care sunt formele de ulcer: „ulcere secundare, mult mai frecvente la copil faţă de adult şi acestea sunt legate de existența stresului infecţios în infecţii severe, arsuri întinse şi grave, ulcere medicamentoase (în special după antiinflamatorii nesteroidiene sau cortizonice), şi, mai rar, în tumori cerebrale.
Există şi ulcere aşa zis primitive, cauzate de infecţia cu Helicobacter Pylori, mai frecvente la vârsta şcolară (mai des după zece ani)”.
Ce provoacă ulcerul? „Ulcerul gastric sau duodenal apare ca urmare a unui dezechilibru între factorii de apărare şi factorii de agresiune a mucoasei digestive. Apărarea este reprezentată de stratul protector de mucus şi prostaglandine antiinflamatorii, iar factorii de agresiune sunt acidul clorhidric, pepsin și infecția cu Helicobacter Pylori, alcoolul şi fumatul, stresul accentuat şi repetat”, spune medicul.
Aceşti factori determină fenomene de inflamaţie şi ulcerația, care poate fi superficială şi profundă. „Localizarea mai frecventă este cea duodenală, iar ulcerul gastric se localizează de obicei în regiunea prepilorica şi mică curbură gastrică”.
Dar, avem și o veste bună: „Ulcerul poate fi evitat. Astfel, se recomandă tratament profilactic antiacid în infecţiile severe, evitarea administrării excesive a medicaţiei antiinflamatorii şi cortizonice. Când este necesară administrarea cronică a medicaţiei antiinflamatorii se va cerceta anterior prezenţa infecţiei cu H Pylori, se va trata şi abia ulterior se începe terapia cu risc”, spune specialistul.
De asemenea, trebuie evitate stresul, alimentaţia acidă, și, în cazul adolcesenților, pentru că la ei există, din păcate, tentația, fumatul și alcoolul.
Simptome
Simptomele bolii sunt, în general, necaracteristice la copil, ne avertizează prof. univ. dr. Dan Moraru. Totuși, domină durerea abdominală localizată epigastric, cu apariţie nocturnă, apare după masă, aceasta diferențiind simptomele de cele ale adultului la care durerea este înainte de mese. Alte simptome sunt greaţa şi vărsăturile fără alte explicaţii. La copil, ca şi la adult, boala este relevată de simptome ale complicaţiilor bolii: hemoragia digestivă (hematemeză-vărsături cu sânge sau melenă-scaune colorate negru şi semen de anemie, paloare, oboseală, transpiraţii, tahicardie sau perforația (durere violentă, apărare musculară, abdomen acut chirurgical), mult mai rar stenoza. Repetarea acestor simptome impune unele investigaţii.
Simptomele ulcer-like pot să apară şi în alte afecţiuni digestive, cum ar fi refluxul gastro-esofagian sau gastrita cronică cu H Pylori. De aceea este necesară endoscopia.
Diagnosticare
Pentru stabilirea certă a diagnosticului este necesară endoscopia digestivă superioară, care a înlocuit examenele radiologice care aveau un procent mic de semne certe pozitive atât directe cât şi indirecte.
„Cu ocazia endoscopiei care va evidenţia leziuni ulceroase, va descrie localizarea lor, se va cerceta prezenţa infecţiei cu H. Pylori, prin biopsii de mucoasă, testul ureazei şi test histopatologic care vor pune în evidenţă inflamația şi ulcerația”. O leziune activă durează aproximativ şase zile, în două săptămâni se poate cicatriza şi spontan.
Sunt posibilităţi de evidentiere a infecţiei cu H Pylori şi prin teste neinvazive: cercetarea antigenului fecal pentru H Pylori, care poate preciza şi eradicarea infecţiei (când dispare) deoarece anticorpii nu reprezintă un marker fiabil, el persistând ca o reacție imună chiar şi după eradicarea infecţiei. La copilul de vârstă mică cercetarea anticorpilor este neconcludentă.
Un alt test posibil este determinarea antigenului salivar acolo unde există dotări.
Terapie
Cum combatem aceste neplăceri dureroase provocate de ulcer? „Măsurile terapeutice sunt dietetice şi medicamentoase.
Se vor exclude alimentele acide, băuturile carbogazoase, conservele, alimentele fierbinţi, mezeluri, tocături, aluaturi calde şi proaspete, brânzeturi fermentate, alcoolul, fumatul active şi pasiv(fumatul inactivează acţiunea medicamentelor.)
Alimentaţia cu lactate nu mai este considerată obligatorie.
Tratamentul medicamentos de bază este reprezentat de medicaţia antisecretorie (inhibitorii pompei de protoni) asociaţi cu antibiotic în cazul existenţei infecţiei cu Helicobacter Pylori”, ne spune medicul. Bineînțeles, doar specialistul este cel care spune ce medicament, în ce doze și pe ce perioadă vor fi luate aceste medicamente. Tratamentul durează patru-şase săptămâni, în funcţie de necesităţi particulare.
Pe de altă parte, trebuie urmărit reducerea secreției gastrice acide. „Un tratament corect evită, aproape 100% apariţia complicaţiilor. Doar pentru complicaţiile severe de la debut se impune intervenția chirurgicală de urgenţă, în cazul hemoragiilor incontrolabile sau perforaţiilor”, ne atrage atenția medicul.
Este o boală vindecabilă.
