Din cuprinsul articolului
Insuficienţa cardiacă este o boală de inimă care apare atunci când muşchiul cardiac nu pompează o cantitate suficientă de sânge în organelor corpului, dar în prezent există tratamente care pot prelungi speranţa de viaţă.
Supraviețuirea la 5 ani de la diagnosticul de IC este rezervat, cu o mortalitate de 59% pentru bărbați și de 45% pentru femei. Conform statisticilor, 4,7% din populația adultă din România suferă de insuficiență cardiacă.
Deşi uneori poate fi confundată cu o boală pulmonară, din cauza simptomelor comune (dificultăţi de respiraţie de ex.), există analize de laborator care au o acuratețe foarte bună în punerea diagnosticului de insuficienţă cardiacă.
Diagnosticul devine şi mai dificil la persoanele vârstnice sau obeze. Pentru stabilirea acestuia, se recurge adesea la investigaţii imagistice, ecografia cardiacă fiind cea mai utilizată metodă.
Pentru evaluarea riscului insuficienţei cardiace, dar și pentru prevenirea infarctului miocardic acut, medicii pot recomanda o serie de analize specifice, precum:
– NT pro-BNP
– Troponină
– CK-MB
– Mioglobină
Cea mai importantă analiză este testarea unui biomarker specific – NT-proBNP (peptidele natriuretice), despre care specialiştii spun că are un rol semnificativ în controlul funcţiei sistemului cardiovascular.
De altfel, peptidele natriuretice (BNP și NT-proBNP) sunt biomarkeri utilizaţi pe scară largă în diagnosticarea și gestionarea insuficienței cardiace.
Testul arată gradul de a afectare a disfuncţie ventriculare stângi, care poate să apară în cadrul bolii coronariene, a hipertensiunii arteriale sau a unor afecţiuni valvulare. Astfel, această analiză poate fi utilă în diagnosticul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă congestivă (inclusiv în evaluarea gradului de severitate) şi în detectarea afecţiunilor cardiace de severitate medie.
De asemenea, este indicată pentru evaluarea riscului pacienţilor cu sindrom coronarian acut şi insuficienţă cardiacă congestivă şi pentru monitorizarea tratamentului pacienţilor cu disfuncţie ventriculară stângă.
Valoarea peptid natriuretic de tip B (BNP) creşte odată cu înaintarea în vârstă, dar rămâne sub 20pg/ml în absenţa afectării funcţiei inimii.
Valori mai mari de 125 pg/mL ale acestui biomarker pot indica o disfuncţie cardiacă şi un risc crescut de complicaţii cardiace. Potrivit specialiştilor, nivelurile plasmatice ale peptidelor natriuretice sunt adesea crescute la pacienții cu sindrom coronarian acut.
Simptomele insuficienței cardiace
Principalele simptome ale insuficienței cardiace sunt oboseala, dificultățile de respirație și dificultăți în îndeplinirea sarcinilor care necesită efort, dupa cum informează doc.ro. De obicei, simptomele se înrăutățesc pe timpul nopții, când pacientul stă nemișcât, întins.
- oboseală
- dificultăți de respirație
- amețeală, vertij
- intoleranță la efort, la exercițiile fizice solicitante
- pierderea poftei de mâncare
- greață
- tuse (sau tuse cronică)
- hârâit în timpul respirației
- inima bate puternic
- confuzie
- probleme de gândire
- glezne umflate
- abdomen umflat
- durere în piept (angină)
Principalele boli asociate cu insuficiența cardiacă sunt: hipertensiunea arterială, boala arterială coronariană, infarctul miocardic, diabetul, sindromul de apnee în somn, malformațiile congenitale de cord, bolile valvulare cardiace, aritmia cardiacă sau bătăile neregulate ale inimii.
