Din cuprinsul articolului
Tot mai mulți români își fac analize „preventiv”, după liste găsite pe Google, TikTok sau recomandate de influenceri. Intenția este bună, grija pentru sănătate, dar rezultatul poate fi exact opusul. Anxietate, rezultate fals pozitive, investigații inutile și bani cheltuiți pe teste fără valoare medicală reală.
Avertismentul vine de la dr. Roxana Novac, medic primar endocrinolog, care a început o serie de postări despre analize și a pus punctul pe o tendință devenită aproape normalitate în ultimii ani. În postarea intitulată „Analize medicale făcute „după ureche” – de ce nu este o idee bună”, medicul observă direct din practică faptul că mulți pacienți vin la laborator sau la cabinet cu „liste lungi de analize recomandate de Google, TikTok sau diverși influenceri „de sănătate””.
Mesajul medicului este ferm. Analizele făcute fără indicație medicală pot crea mai multe probleme decât beneficii.
De ce analizele „după ureche” sunt o capcană
În postarea sa, dr. Novac explică simplu și foarte clar mecanismul. Analizele nu sunt ghicitori și nu se interpretează izolat, iar o valoare ieșită puțin din interval nu înseamnă automat boală.
„Analizele nu se interpretează izolat, ci în context clinic. Un rezultat „modificat” nu înseamnă automat boală”, scrie medicul.
Apoi vine o consecință pe care o știu bine medicii, dar o ignoră frecvent publicul larg. Un rezultat fals modificat declanșează „efectul de bulgăre”, repetări de teste, investigații și consultații, fără să existe o problemă reală.
„Un rezultat fals modificat duce la alte analize, consultații, costuri și stres”, avertizează dr. Roxana Novac.
Iar în tot acest zgomot, exact problema adevărată poate fi ratată.
„Atenția se mută pe valori fără semnificație, în loc să fie evaluată problema reală a pacientului.”
5 analize pe care românii le fac frecvent „degeaba” și de ce pot face rău
Dr. Novac oferă o listă de exemple pe care le vede repetitiv în practica medicală. Le redau mai jos, în aceeași logică, cu explicația jurnalistică a riscurilor.
1) Dozări de vitamine și minerale, fără simptome sau indicație
Aici intră valul de testare „preventivă” care a explodat în ultimii ani. Oamenii își fac vitamina D, B12, fier, magneziu, zinc, doar ca să vadă „cum stau”.
Medicul enumeră exact aceste exemple.
„Dozări de vitamine și minerale fără simptome sau indicație. vitamina D, B12, fier, magneziu, zinc”, notează dr. Novac, explicând că ele sunt „frecvent recomandate „preventiv”, deși nu există semne de deficit”.
De ce e riscant. Pentru că valori ușor modificate pot speria, pot duce la suplimentare haotică și, în anumite cazuri, la exces.
2) Markeri inflamatorii făcuți la întâmplare
VSH, PCR/CRP, fibrinogen au devenit „analizele de inflamație” pe care mulți le fac ca să afle dacă „au ceva în corp”.
„Markeri inflamatorii făcuți la întâmplare. VSH, PCR, fibrinogen. „ca să vedem dacă există inflamație în corp””, scrie dr. Novac.
De ce e riscant. Pentru că markerii inflamatori pot fi modificați în infecții ușoare, după efort, în anumite boli cronice, uneori fără relevanță imediată. Rezultatul poate fi o panică inutilă și investigații în lanț.
3) Profil hormonal complet, fără context
Hormonii sunt un magnet pentru interpretări greșite, mai ales dacă sunt dozați la întâmplare. Cortizol, estrogen, progesteron, baterii de hormoni tiroidieni, făcute „ca să fie”.
Dr. Novac numește acest obicei direct.
„Profil hormonal complet, fără context. hormoni tiroidieni multipli, cortizol, estrogen, progesteron”, care ajung „interpretați greșit fără a ține cont de vârstă, sex, momentul recoltării”.
De ce e riscant. Pentru că, mai ales la hormonii reproductivi, momentul recoltării poate schimba complet interpretarea, iar un pacient poate ajunge să creadă că are o problemă gravă când, de fapt, rezultatul e normal pentru stadiul ciclului sau pentru vârstă.
4) Markeri tumorali folosiți ca screening general
Aceasta este una dintre cele mai periculoase tendințe, pentru că produce exact ceea ce medicii vor să evite. Fals pozitive care sperie și trimit pacientul pe un drum inutil.
Dr. Novac menționează explicit.
„Analize pentru boli rare sau grave fără simptome. markeri tumorali. creează anxietate inutilă și rezultate fals pozitive.”
De ce e riscant. Pentru că markerii tumorali au rol în contexte precise, monitorizare sau suspiciune clinică, nu pentru liniștire generală. În absența simptomelor, un rezultat „suspect” poate însemna doar o variație biologică.
5) Teste pentru intoleranțe alimentare sau „inflamație ascunsă”
În ultimii ani s-au vândut agresiv teste scumpe care promit „descoperirea inflamației ascunse” și intoleranțe alimentare, fără să fie investigații standard în medicina bazată pe dovezi pentru populația generală.
Și aici medicul e clar.
„Teste pentru intoleranțe alimentare sau „inflamație ascunsă”. teste scumpe, fără valoare medicală reală.”
De ce e riscant. Pentru că pacientul poate ajunge la diete restrictive, carențe și frică de alimente, fără să existe o boală reală.
Ce se întâmplă în realitate când îți faci analize fără indicație
Dr. Novac rezumă efectele în patru puncte, pe care merită să le citezi exact, pentru că sunt foarte bine formulate și ușor de înțeles de public.
„Rezultatele pot fi fals modificate.”
„Cresc anxietatea și confuzia.”
„Pot duce la investigații inutile.”
„Se pot rata problemele reale.”
Și încheie cu un avertisment scurt, de tipul celor care ar trebui repetate în fiecare cabinet.
„Fiti cu bagare de seama!”
Varianta corectă, simplă și mai ieftină decât „pachetele”
Prevenția reală nu începe cu laboratorul, ci cu o evaluare clinică.
Dacă vrei să te verifici „de rutină”, varianta sănătoasă este:
-
medic de familie sau consult de specialitate în funcție de simptome
-
analize orientate, în funcție de vârstă, sex, antecedente, tratamente
-
interpretare medicală, nu interpretare de forum sau aplicație
Pe scurt, exact opusul listei găsite pe internet.
„Deși intenția este bună – grija pentru propria sănătate – aceste analize făcute fără indicație medicală pot crea mai multe probleme decât beneficii”, conchide dr. Roxana Novac.
