Numărul persoanelor care suferă de hipertensiune în lume s-a dublat în ultimii 40 de ani, ajungând la peste un miliard, din care majoritatea trăiesc în țări în curs de dezvoltare și peste jumătate în Asia, conform unui studiu dat publicității miercuri, relatează AFP.
În condițiile în care hipertensiunea afecta în principal țările bogate în 1975, situația s-a schimbat radical între timp, înregistrându-se o dezvoltare spectaculoasă a fenomenului în țările cu venituri scăzute și medii.
Potrivit studiului publicat în revista medicală britanică The Lancet, numărul hipertensivilor, respectiv al persoanelor care au o tensiune arterială superioară valorii de 140/90 mmHg, a crescut de la 594 de milioane în 1975 la peste 1,1 miliarde în 2015, din cauza unei puternice răspândiri a fenomenului în Asia de Sud și în Africa subsahariană.
„Hipertensiunea este principalul factor de risc pentru accidentele vascular-cerebrale (AVC) și maladiile cardiovasculare și provoacă moartea a circa 7,5 milioane de persoane anual în lume, în principal în țările în curs de dezvoltare”, subliniază profesorul Majid Ezzati, de la Imperial College din Londra, principalul autor al studiului.
Potrivit unor lucrări recente menționate de cercetători, riscul de infarct și de AVC s-ar putea dubla de fiecare dată când presiunea sistolică crește cu 20 mmHg și presiunea diastolică cu 10 mmHg.
Bazându-se pe date provenite din 1.500 de studii, care au vizat 19 milioane de adulți care trăiesc în 200 de țări, studiul arată că țări precum Canada, Marea Britanie, Peru și Singapore aveau cei mai puțin adulți hipertensivi în 2015, respectiv un bărbat din cinci și o femeie din opt.
Hipertensiunea arterială afecta în schimb un bărbat adult din trei în țări din Europa de Est precum Croația, Ungaria, Slovenia sau Lituania și o femeie adultă din trei în state ca majoritatea celor din Africa de vest sau centrală.
Din cele 1,1 miliarde de persoane care sufereau de hipertensiune în 2015, peste jumătate (590 de milioane) trăiau în Asia, din care 199 de milioane în India și 226 de milioane în China, potrivit studiului.
Tensiunile medii cele mai ridicate au fost înregistrate în Europa de Est, în Asia Centrală, în Africa subsahariană și în Oceania, în timp ce cele mai scăzute au fost descoperite în Coreea de Sud și în Canada.
Potrivit profesorului Ezzati, „reduceri substanțiale ale tensiunii arteriale” ar trebui să fie „posibile” în viitor în țările sărace „după modelul a ceea ce s-a întâmplat în țările bogate în cursul ultimilor 40 de ani”.
El și-a exprimat însă temerile că obiectivul fixat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), privind o reducere a numărului hipertensivilor cu 25% până în 2025 nu poate fi atins fără o evoluție notabilă a alimentației în aceste țări, reducând în special cantitatea de sare consumată și facilitând accesul la fructe și legume, și fără o ameliorare a depistării și tratării hipertensiunii.
Semne și simptome
Hipertensiunea arterială este rareori simptomatică și este, de obicei, depistată în cursul examenelor medicale sau când se solicită îngrijiri medicale pentru o problemă de sănătate neînrudită. Unele persoane cu tensiune arterială crescută se plâng de dureri de cap (în special în zona cefei și în cursul dimineții), precum și de amețeli, vertij, acufene (zgomot sau vâjâit în urechi), tulburări de vedere sau episoade de leșin.
La un examen fizic, hipertensiunea arterială poate fi suspectată atunci când se detectează prezența retinopatiei hipertensive la examinarea fundului de ochi în partea posterioară a ochiului prin oftalmoscopie. În mod tradițional, modificările serioase ale retinopatiei hipertensive se clasifică în gradele I–IV, deși stadiile mai ușoare se pot diferenția cu dificultate. Rezultatele oftalmoscopiei pot indica și durata stării hipertensive a persoanelor.
