Din cuprinsul articolului
La 32 de săptămâni de sarcină, cu febră, dureri de spate sfâșietoare și analize aparent „banale”, Jaclyn Hayes Lin a aflat că are cancer pancreatic în stadiul 4, cu metastaze în ficat. Cinci ani de supraviețuire pentru acest stadiu înseamnă în jur de 3% șanse de viață.
După 44 de ședințe de chimioterapie, tratamentul standard a încetat să mai funcționeze. În mod normal, aici povestea se oprește. Pentru Jaclyn, a apărut însă o variantă nouă de terapie care i-a schimbat prognosticul. Un medicament recent aprobat în SUA pentru tumori cu o mutație rară NRG1, BIZENGRI (zenocutuzumab-zbco), i-a micșorat tumorile cu aproximativ 40% și i-a permis să revină la o viață relativ normală alături de cele două fiice ale ei.
Povestea ei arată ce pot schimba testarea moleculară a tumorilor și accesul la studii clinice, într-unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer.
Cum a început totul în sarcină
La prima sarcină, Jaclyn a avut pofte, a luat în greutate, totul părea „ca la carte”. La a doua, lucrurile au fost diferite. Nu îi era foame, nu lua în greutate și, în iunie 2023, în jur de 26 de săptămâni de sarcină, a apărut o durere violentă în partea dreaptă a spatelui, cu febră și simptome de tip gripă. A ajuns de mai multe ori la Urgență, iar durerile au fost puse pe seama sarcinii sau a unei infecții urinare. A primit antibiotice și a fost trimisă acasă.
„Știam că ceva este foarte în neregulă”, povestește ea acum. Medicul îi spunea că fiecare sarcină este diferită, însă durerile, febra și lipsa poftei de mâncare reveneau.
Abia la a treia prezentare la spital, în august 2023, medicii au decis să facă investigații imagistice complete. Tomografia computerizată a arătat o masă mare la nivelul pancreasului, iar ecografia abdominală a evidențiat metastaze în ficat. La doar 35 de ani, însărcinată în 32 de săptămâni, Jaclyn a primit diagnosticul de cancer pancreatic metastatic.
Pancreasul se află adânc în abdomen, iar simptome precum durerea de spate, oboseala, scăderea apetitului sau greața sunt ușor de pus pe seama sarcinii, a problemelor de coloană sau a altor afecțiuni digestive. De aceea, multe cazuri ajung la diagnostic în stadii avansate.
Diagnostic devastator
Planul inițial al echipei medicale a fost să mențină sarcina cât mai mult timp și să facă biopsia în uter. Anestezistul a considerat însă procedura prea riscantă. Jaclyn a fost transferată la un centru oncologic mare, unde oncologul și obstetricianul au decis să provoace nașterea la 37 de săptămâni și jumătate.
Când a ajuns pentru inducerea travaliului, era deja în dilatație. Fetița s-a născut pe 23 august 2023, cu o greutate de 2,5 kilograme, a ajuns în Terapie Intensivă neonatală, dar a fost sănătoasă. „Pentru 72 de ore, totul a fost despre ea. Doar îmi repetam ce am de făcut pas cu pas ca să ajung la chimioterapie”, spune Jaclyn.
La scurt timp după naștere, CT-ul a arătat că ficatul ei era de trei ori mai mare decât normal, plin de metastaze. În ziua a patra după naștere, medicii au făcut biopsia hepatică. Șase zile mai târziu, rezultatul a confirmat ceea ce suspectau deja. Era vorba de adenocarcinom pancreatic, tipul cel mai agresiv de cancer pancreatic.
În 2 septembrie 2023, exact la 22 de ani de la moartea mamei ei, Jaclyn a început prima cură de chimioterapie.
De ce cancerul pancreatic este atât de greu de tratat
Cancerul pancreatic rămâne una dintre cele mai letale forme de cancer. În SUA, rata de supraviețuire la cinci ani, pentru toate stadiile la un loc, este de aproximativ 13%. Pentru boala diagnosticată în fază metastatică, probabilitatea de a fi în viață la cinci ani scade în jur de 3%.
Tumorile pancreatice răspund de obicei modest la chimioterapie, iar rezistența la tratament apare frecvent după câteva luni sau ani. Chiar și schemele cele mai intensive, de tip FOLFIRINOX sau gemcitabină combinată cu alte medicamente, prelungesc supraviețuirea cu luni, nu cu ani, în boala avansată.
-
dureri abdominale și de spate
-
scădere în greutate și lipsa apetitului
-
tulburări digestive, greață, balonare
-
instalarea bruscă a diabetului la un adult fără antecedente
-
icter, urină închisă la culoare și scaune decolorate
Aceste manifestări se suprapun peste multe alte boli mai frecvente, ceea ce întârzie trimiterea la imagistică și biopsie.
44 de cure de chimioterapie
După naștere, Jaclyn a făcut chimioterapie în regim aproape continuu. Vorbește despre luni întregi în care abia putea sta cu nou-născuta în brațe. Era epuizată, greața era permanentă, iar la externare pleca acasă cu perfuzie portabilă de chimioterapie, ceea ce o obliga să limiteze contactul fizic apropiat cu bebelușul.
În mai 2025, după 44 de ședințe, chimioterapia a încetat să mai funcționeze. Tomografiile arătau progresie, iar opțiunile standard erau aproape epuizate. Din punct de vedere statistic, majoritatea pacienților în acest stadiu nu mai au alternative eficiente.
Diferența a venit dintr-un lucru care, în mod ideal, ar trebui să fie rutină pentru orice pacient cu cancer avansat. La Memorial Sloan Kettering Cancer Center, medicii au trimis tumora la secvențiere genomică. Rezultatul a arătat o fuziune rară a genei NRG1, o alterare moleculară care apare în mai puțin de 1% dintre cancerele pancreatice, dar care poate fi țintită de medicamente special concepute.
Medicamentul care i-a schimbat prognosticul
Fuziunile NRG1 sunt defecte genetice în care un fragment din gena NRG1 se „lipește” de o altă genă. Această modificare determină receptorii de creștere de la suprafața celulelor canceroase să fie activați constant, ceea ce stimulează proliferarea tumorală.
Zenocutuzumab, comercializat în SUA sub numele BIZENGRI, este un anticorp monoclonal bispecific care blochează simultan două molecule cheie, HER2 și HER3, implicate în semnalizarea activată de NRG1. În noiembrie 2024, FDA a aprobat medicamentul pentru adulți cu tumori solide inoperabile sau metastatice, pozitive pentru fuziuni NRG1, care nu mai răspund la terapiile standard.
În studiile clinice care au stat la baza aprobării, pacienții cu fuziuni NRG1 au avut rate de răspuns obiectiv de aproximativ 34–42%, iar la mulți dintre ei răspunsurile au fost de durată, indiferent de organul în care a apărut tumora.
Pentru Jaclyn, care făcuse deja 44 de cure de chimioterapie, noul medicament a devenit „planul B” după ce opțiunile standard se epuizaseră. În iunie 2025, la mai puțin de doi ani de la diagnostic, a început tratamentul cu BIZENGRI.
După câteva luni, evaluările imagistice au arătat o reducere de aproximativ 40% a volumului tumoral. Ea descrie schimbarea ca pe un viraj radical față de anii de chimioterapie. Nu mai are greață severă, nu mai este legată de o pompă de perfuzie zile în șir, iar oboseala s-a diminuat. Merge cu fetele la plajă, la gimnastică și participă la activitățile de familie pe care le credea pierdute.
Oncologul ei subliniază că nu este în remisie completă, însă boala este controlată, iar ea nu se mai încadrează în tabloul tipic al unui pacient cu cancer pancreatic în stadiul 4.
De ce este atât de importantă testarea genomică a tumorii
Cazul lui Jaclyn nu înseamnă că BIZENGRI este un „tratament miraculos” pentru orice cancer pancreatic. Funcționează doar la pacienții la care tumora poartă fuziunea NRG1. Aceasta apare rar, însă nu este singulară.
În cancerul pancreatic și în alte tumori solide, mai multe alterări moleculare pot fi țintite cu medicamente dedicate, de exemplu mutații BRCA1/2, NTRK, RET sau ALK.
Societățile oncologice internaționale recomandă tot mai clar testarea genomică extinsă pentru pacienții cu cancer pancreatic avansat, după ce tratamentele standard au fost încercate sau în paralel cu acestea. Motivul este simplu. Fără analiza ADN-ului tumoral, mutațiile țintibile rămân invizibile, iar pacientul nu are acces la terapii de precizie sau la studii clinice potrivite.
În România, testarea genomică complexă este disponibilă în câteva centre universitare și laboratoare private, dar accesul depinde de asigurare, de programele de cercetare active și de resursele financiare ale pacientului. Unele analize sunt acoperite în programe speciale, altele presupun costuri importante pentru familie.
Pentru medicamente noi precum zenocutuzumab, aprobate mai întâi în SUA, accesul în Europa depinde de evaluarea Agenției Europene a Medicamentului și de mecanisme de tip „compassionate use” sau studii clinice locale. În prezent, compania care produce zenocutuzumab derulează studii și în centre europene, iar baza de date europeană a studiilor clinice include proiecte dedicate pacienților cu fuziuni NRG1.
Viața în intervale de trei luni
Jaclyn spune că un oncolog i-a dat un sfat simplu și dureros de pragmatic. Să își organizeze viața în intervale de câte trei luni. La fiecare trei luni face un nou CT, iar între controale încearcă să umple timpul cu lucruri care îi aduc bucurie.
A renunțat la jobul de analist IT și și-a asumat rolul de mamă cu normă întreagă. „Dacă nu le-aș avea pe fete, nu știu care ar fi sensul meu acum”, mărturisește ea. Își amintește că și-a pierdut propria mamă la 13 ani și știe foarte bine ce înseamnă să treci prin adolescență fără sprijinul ei.
Familia a inventat o expresie care le ghidează programul. Își notează în calendar nu doar tratamentele și analizele, ci și „momentele programate de bucurie”, fie că este o seară cu jocuri cu fetițele, o zi la mare sau o excursie la Disney.
În paralel, Jaclyn a devenit voluntar pentru Pancreatic Cancer Action Network și participă la marșuri și campanii de strângere de fonduri pentru cercetare. Organizația atrage atenția de ani buni că finanțarea pentru cancerul pancreatic este disproporționat de mică în raport cu mortalitatea sa, iar noile terapii depind direct de existența studiilor clinice bine finanțate.
Ce pot învăța pacienții din această poveste
Povestea lui Jaclyn nu schimbă realitatea dură legată de cancerul pancreatic. Este în continuare un diagnostic grav, cu prognostic rezervat, iar niciun medicament nu garantează vindecarea în stadiul 4. Totuși, cazul ei subliniază câteva lucruri concrete care pot face diferența.
1. Simptomele vagi nu trebuie ignorate, mai ales când persistă
Durerea de spate sau abdominală care nu cedează, scăderea în greutate, pierderea apetitului, febra repetată fără cauză clară și instalarea bruscă a diabetului necesită investigații suplimentare, nu doar tratament simptomatic.
2. A doua opinie și centrele mari de oncologie pot deschide alte uși
Transferul de la un spital general la un centru de cancer cu experiență a însemnat pentru Jaclyn acces la secvențiere genomică și la studii clinice pentru mutația ei rară.
3. Testarea genomică a tumorii devine esențială în stadiul avansat
Nu orice pacient are o mutație țintibilă, însă fără testare nu se știe cine ar putea beneficia. În unele cazuri, rezultatul testului schimbă complet planul de tratament.
4. Studiile clinice și noile terapii de precizie pot transforma un prognostic de luni într-un orizont de ani
Zenocutuzumab nu este singurul medicament nou. În ultimii ani, mai multe terapii țintite și imunoterapii au fost aprobate pentru subgrupe mici de pacienți, atât în cancerul pancreatic, cât și în alte tumori solide.
5. Sprijinul psihologic și social nu este un detaliu, ci o parte a tratamentului
Familia, grupurile de suport, organizațiile de pacienți și consilierea psihologică pot face diferența între un parcurs marcat doar de teamă și un drum în care există și spațiu pentru speranță și planuri pe termen scurt.
