Din cuprinsul articolului
Un instrument de evaluare dezvoltat de cercetătorii de la Mayo Clinic promite să schimbe radical modul în care boala Alzheimer este depistată și prevenită.
Noul model poate estima riscul de deteriorare cognitivă cu un deceniu înainte ca primele semne să devină vizibile, o etapă în care creierul este încă funcțional, iar intervențiile pot avea valoare reală.
Un model construit pe peste 20 de ani de date
Studiul, publicat în The Lancet Neurology, folosește baza uriașă de date a Mayo Clinic Study of Aging, un proiect care monitorizează mii de persoane de mai bine de două decenii. Echipa condusă de radiologul Clifford Jack Jr. a analizat peste 5.800 de adulți, examinând imagini cerebrale, profiluri genetice și istorice medicale pentru a crea un algoritm capabil să anticipeze riscul individual de declin cognitiv.
Modelul estimează atât riscul pe 10 ani, cât și riscul pe durata vieții, luând în calcul trei elemente esențiale:
-
nivelul de amiloid acumulat în creier
-
vârsta și sexul
-
prezența variantei genetice APOE ε4, care crește probabilitatea de Alzheimer
Cercetătorii spun că rezultatul poate ghida momentul optim pentru începerea unei terapii sau pentru intervenții legate de stilul de viață.
De ce poate fi prezis Alzheimer cu atâția ani înainte
Înainte ca memoria să înceapă să scadă, creierul acumulează ani la rând două proteine problematice:
-
amiloid, care formează depozite lipicioase
-
tau, care produce aglomerări în interiorul celulelor nervoase
Aceste procese încep cu mult timp înainte ca persoana să observe primele schimbări cognitive. Noul model măsoară „severitatea biologică” a bolii analizând în principal imaginile PET care detectează amiloidul. Fiecărui participant îi este atribuit un scor de la 0 la 100, unde valorile mari indică un risc ridicat.
Neurologul Ronald Petersen, coautor al studiului, explică:
„Acest tip de estimare ar putea ajuta medicii și pacienții să decidă când merită inițiate terapii sau schimbări în stilul de viață. Funcționează similar cu modul în care colesterolul prezice riscul de infarct.”
Cine are cel mai mare risc, potrivit noului model
Analiza arată diferențe semnificative între categorii demografice și genetice:
-
Persoanele purtătoare ale genei APOE ε4 au cel mai mare risc pe durata vieții.
-
Femeile prezintă un risc global mai ridicat decât bărbații.
-
Nivelul de amiloid are o influență directă asupra probabilității de a dezvolta MCI (mild cognitive impairment) — stadiul de tranziție între îmbătrânirea normală și demență.
Exemplu din studiu: o femeie de 75 de ani, purtătoare APOE ε4 și cu încărcare amiloidă mare, are peste 80% risc de a dezvolta MCI pe parcursul vieții.
Limitările studiului și ce urmează
Autorii subliniază că analiza include în principal persoane vârstnice albe din aceeași regiune, ceea ce limitează aplicabilitatea universală. În plus, modelul folosește scanări cerebrale costisitoare, inaccesibile pentru mulți pacienți.
Cercetătorii lucrează acum la versiuni ale modelului care să funcționeze pe baza unor analize de sânge, aflate în dezvoltare rapidă. Testele care măsoară biomarkeri precum amiloidul plasmatic sau proteina p-tau217 sunt deja testate în mai multe centre de cercetare și ar putea deveni standardul de diagnostic precoce în următorii ani.
Ce ar însemna acest model pentru viitorul Alzheimer
Dacă va fi validat pe populații diverse, instrumentul ar putea fi folosit pentru:
-
identificarea persoanelor care pot beneficia de terapii preventive
-
selectarea pacienților pentru studii clinice
-
monitorizarea progresiei bolii înainte de debutul simptomelor
-
personalizarea planurilor de sănătate cerebrală la vârstă înaintată
Petersen subliniază importanța perspectivei pe termen lung:
„Ne îndreptăm spre o medicină a prevenirii. Dacă știm cine are risc real, putem interveni înainte ca boala să avanseze.”
Alzheimer în România: unde ne aflăm
În România, boala Alzheimer și demențele asociate sunt în creștere constantă. Datele publice arată că țara depășește deja 300.000 de persoane afectate, iar numărul real este probabil mult mai mare din cauza diagnosticării tardive.
Accesul la imagistică PET este limitat și costisitor, ceea ce face ca astfel de modele de predicție — odată adaptate pentru teste de sânge — să fie deosebit de relevante pentru sistemul românesc. Un instrument ieftin și accesibil ar permite identificarea timpurie a celor mai vulnerabili pacienți, într-un moment în care intervențiile pot întârzia instalarea demenței.
Un pas decisiv spre prevenție personalizată
Deocamdată, modelul este utilizat exclusiv în cercetare. Dar direcția este clară: Alzheimer ar putea deveni o boală predictibilă și prevenibilă, nu doar diagnosticabilă în stadii avansate.
Odată ce versiunile bazate pe teste de sânge vor deveni disponibile, medicii ar putea evalua riscul în cabinete obișnuite, iar pacienții ar putea lua decizii informate cu ani înainte de apariția simptomelor.
