Sari la conținut

Un nou tip de demență descoperit la vârstnici imită Alzheimerul

Foto: Freepik
Problemele de vedere pot fi un semn de demență

Un tip de demență identificat abia recent schimbă complet felul în care sunt interpretate diagnosticele la persoanele foarte în vârstă. LATE – o formă de demență confirmată oficial în 2019 – produce simptome aproape identice cu Alzheimerul, însă are un mecanism biologic total diferit.

O nouă analiză publicată de experți americani arată că boala este mult mai frecventă decât s-a crezut și că lipsa ei din diagnostic afectează direct eficiența tratamentelor actuale pentru Alzheimer.

The New York Times a relatat că LATE este responsabilă pentru un procent semnificativ de cazuri care au fost, până acum, clasificate automat drept Alzheimer, deși cele două boli nu împărtășesc aceeași patologie.

Citeste si…

Ce este, de fapt, LATE și cum diferă de Alzheimer

Dacă Alzheimerul se caracterizează prin acumulări de beta-amiloid și proteina tau, LATE este provocată de depunerea anormală a proteinei TDP-43 în zone critice ale creierului. TDP-43 reglează activitatea genetică și producția de proteine în sistemul nervos, iar când se degradează, afectează memoria într-un mod distinct.

Diferențele principale:

  • Mecanism diferit: Alzheimer = amiloid și tau; LATE = acumulare TDP-43

  • Debut mai târziu: LATE apare aproape exclusiv la persoanele foarte vârstnice

  • Evoluție mai lentă: degradarea cognitivă este mai graduală

  • Simptome mai limitate: afectează mai ales memoria, nu și planificarea, dispoziția sau comportamentul, cum se întâmplă în Alzheimer

    Citeste si…

Similaritatea simptomelor duce însă la confuzii frecvente. Specialiștii cred că numeroase persoane diagnosticate cu Alzheimer aveau de fapt LATE sau o combinație între cele două boli.

Cât de des apare LATE

Ghidurile recente estimează că:

  • aproximativ 33% dintre persoanele de peste 85 de ani prezintă LATE

  • aproximativ 10% dintre cei peste 65 de ani sunt afectați

  • aproape jumătate dintre pacienții de 85 de ani cu Alzheimer sever au și LATE

Aceste date explică de ce unele tratamente anti-amiloid nu funcționează: pentru că nu tratează boala reală. Medicamentele aprobate în prezent vizează amiloidul, însă în LATE problema provine de la TDP-43.

Citeste si…

De ce este importantă diferențierea dintre LATE și Alzheimer

Specialiștii atrag atenția că lipsa unui diagnostic corect ar putea fi motivul pentru care o parte dintre pacienți nu răspund deloc la terapiile moderne.

Efectele practice sunt majore:

  • persoanele cu LATE primesc tratamente care nu le pot ajuta

  • rata declinului cognitiv crește atunci când LATE și Alzheimer co-există

  • studiile clinice pentru Alzheimer sunt afectate, pentru că includ fără să știe pacienți cu o altă boală

Cercetătorii insistă asupra nevoii unor metode de diagnostic mai precise, care să identifice proteina TDP-43 la pacienții cu demență.

Citeste si…

Primul tratament testat pentru LATE: un medicament folosit în angină

La Universitatea din Kentucky se desfășoară în prezent primul studiu clinic dedicat LATE. Medicii testează nicorandil, un medicament folosit pentru angină, în speranța că îmbunătățirea microcirculației ar putea încetini atrofia hipocampului – regiunea creierului responsabilă de memorie.

Ipoteza cercetătorilor:

  • nicorandil ar putea proteja țesutul cerebral

  • îmbunătățirea circulației ar reduce declinul memoriei

  • intervenția timpurie ar putea încetini evoluția bolii

Este pentru prima dată când o terapie este studiată exclusiv pentru LATE, nu pentru Alzheimer.

Ce urmează

Specialiștii consideră că recunoașterea LATE ca entitate distinctă este esențială. Boala poate explica de ce unii pacienți:

  • au pierderi de memorie clare, dar nu modificări comportamentale

  • nu răspund la terapiile anti-amiloid

  • au o evoluție diferită față de cazurile clasice de Alzheimer

În paralel, cercetătorii încearcă să dezvolte biomarkeri care să permită identificarea TDP-43 încă din stadii incipiente – ceea ce ar schimba complet diagnosticul pentru milioane de persoane în următorul deceniu.

Etichete:
Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel