Din cuprinsul articolului
O echipă de la University of Massachusetts Amherst a dezvoltat un vaccin experimental care a blocat dezvoltarea mai multor tipuri de tumori la șoareci timp de peste 250 de zile – echivalentul a mai multor ani în viața umană.
Publicat pe 16 octombrie 2025 în revista științifică Cell Reports Medicine, studiul marchează un pas important către un posibil „vaccin universal” împotriva cancerului, capabil să antreneze sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase înainte ca acestea să se transforme în tumori.
88% eficiență în unele forme de cancer: un record în cercetarea preclinică
Cercetarea, condusă de dr. Prabhani Atukorale, inginer biomedical la UMass Amherst, a testat două versiuni ale unui vaccin bazat pe nanoparticule care livrează simultan antigeni tumorali și un așa-numit „super adjuvant” — o combinație de substanțe care amplifică puternic răspunsul imun.
„Prin proiectarea acestor nanoparticule să activeze sistemul imunitar pe multiple căi, combinând antigene specifice cancerului cu un adjuvant potențat, am reușit să prevenim complet dezvoltarea tumorilor, cu rate de supraviețuire remarcabile”, a declarat dr. Atukorale într-un comunicat oficial al universității.
În primele teste, șoarecii au fost vaccinați cu o formulă ce conținea peptide de melanom. După expunerea la celule canceroase, 80% dintre ei au rămas complet fără tumori pentru întreaga durată a studiului — 250 de zile — în timp ce toate animalele nevaccinate au murit în decurs de șapte săptămâni.
Într-un al doilea experiment, cercetătorii au folosit un antigen mai general, derivat dintr-un amestec de celule tumorale distruse (așa-numitul tumor lysate). Rezultatele au fost chiar mai promițătoare:
-
88% dintre șoarecii expuși la cancer pancreatic au rămas sănătoși;
-
75% au fost protejați de cancerul mamar triplu negativ, o formă agresivă și greu de tratat;
-
69% au fost protejați de melanom.
Cum funcționează vaccinul: sistemul imunitar, antrenat să recunoască inamicul
Spre deosebire de tratamentele clasice, care acționează după apariția bolii, acest vaccin acționează preventiv, asemenea unui vaccin împotriva infecțiilor virale.
Nanoparticulele din compoziția sa poartă „etichete” specifice celulelor canceroase — antigene — care îi arată sistemului imunitar cum arată ținta. „Super adjuvantul”, format din două substanțe imune încapsulate într-o nanoparticulă lipidică, declanșează o reacție puternică de apărare.
Rezultatul: un sistem imunitar „pregătit” care, la o viitoare expunere la celule canceroase, le recunoaște și le distruge înainte ca acestea să se multiplice.
„Este ca și cum i-ai da organismului o fotografie a inamicului înainte de luptă”, a explicat dr. Atukorale pentru ScienceAlert.
De la laborator la om: o cale lungă, dar promițătoare
Deși rezultatele sunt excepționale, cercetătorii avertizează că studiul este încă în fază preclinică, adică realizat doar pe modele animale. „Nu știm încă dacă aceste rezultate se vor traduce la oameni, dar platforma este adaptabilă și ar putea fi personalizată pentru diverse tipuri de cancer”, se arată în articolul publicat în Cell Reports Medicine.
Vaccinurile oncologice nu sunt o noutate absolută, însă majoritatea s-au concentrat pe tratamentul pacienților deja diagnosticați. Noutatea acestui studiu este componenta profilactică, adică prevenirea apariției cancerului înainte de formarea tumorilor.
Cercetări similare se desfășoară în paralel la BioNTech (Germania), compania care a creat vaccinul anti-COVID-19 pe bază de ARNm. În 2024, BioNTech a anunțat primele rezultate pozitive ale unui vaccin personalizat împotriva cancerului pancreatic, bazat pe aceeași tehnologie mRNA.
De ce conceptul de „vaccin împotriva cancerului” devine tot mai realist
Până recent, ideea unui vaccin universal împotriva cancerului părea utopică. Totuși, progresul rapid în imunoterapie și nanotehnologie a schimbat complet perspectiva.
„Vedem cum abordările bazate pe nanoparticule, ARNm sau vectori virali reeducă sistemul imunitar să identifice celulele canceroase, ceea ce era imposibil acum 20 de ani”, a explicat dr. Michel Sadelain, imunolog la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, într-un interviu acordat Nature Reviews Immunology (2025).
El subliniază că provocarea majoră nu mai este crearea răspunsului imunitar, ci menținerea lui în timp și evitarea reacțiilor autoimune — riscuri care pot apărea atunci când sistemul imunitar este „setat” să atace țesuturi proprii.
Ce urmează: teste clinice pe oameni în 2026
Echipa de la UMass Amherst a anunțat că urmează să înceapă testele de siguranță pe oameni în 2026, în colaborare cu mai multe centre oncologice din Statele Unite.
Obiectivul va fi stabilirea siguranței și a dozajului optim al vaccinului, iar dacă rezultatele vor fi comparabile cu cele din studiile pe animale, ar putea începe rapid faza a II-a — testarea eficacității pe pacienți diagnosticați cu tumori specifice.
„Scopul final este dezvoltarea unui vaccin care să fie administrat persoanelor cu risc crescut genetic de cancer, sau pacienților care au trecut prin tratament și vor să evite recidiva”, a declarat dr. Atukorale pentru Cell Reports Medicine.
O nouă eră în prevenția cancerului
Chiar dacă mai este un drum lung până la aplicarea clinică, descoperirea de la UMass Amherst adaugă o piesă importantă în puzzle-ul luptei globale împotriva cancerului.
„Această lucrare arată că putem combina nanotehnologia cu imunologia pentru a obține o protecție aproape completă în modele complexe de cancer. Este, fără îndoială, una dintre cele mai promițătoare direcții ale medicinei moderne”, a declarat dr. Lisa Coussens, vicepreședinte al American Association for Cancer Research (AACR), pentru publicația STAT News (octombrie 2025).
Dacă tehnologia se va confirma la oameni, vaccinul ar putea fi folosit în trei direcții majore:
-
Prevenția primară – pentru persoanele sănătoase, dar cu risc genetic ridicat;
-
Prevenția recidivelor – la pacienții care au fost tratați cu succes, pentru a evita reapariția cancerului;
-
Terapia combinată – alături de imunoterapii existente, precum inhibitorii de puncte de control imunitar (checkpoint inhibitors).
Pe termen lung, astfel de vaccinuri ar putea schimba fundamental modul în care medicina abordează cancerul: dintr-o boală tratată reactiv, într-una prevenită proactiv.
