Din cuprinsul articolului
Un aminoacid folosit de zeci de ani în medicină, arginina, a reușit să reducă acumulările toxice de beta-amiloid din creierul șoarecilor modificați genetic pentru boala Alzheimer, potrivit unui studiu publicat în Neurochemistry International.
Cercetarea, realizată de echipe de la Kindai University și National Institute of Neuroscience din Japonia, arată că tratamentul nu doar a diminuat plăcile caracteristice bolii, ci a și îmbunătățit comportamentul animalelor și a redus inflamația la nivel cerebral.
Rezultatele aduc arginina în prim-plan ca posibil candidat pentru viitoare terapii, însă specialiștii avertizează că dovezile sunt, deocamdată, limitate la modele animale.
Ce au descoperit cercetătorii, pe scurt
Echipa condusă de neurologul Yoshitaka Nagai a urmărit modul în care arginina influențează agregarea beta-amiloidului, proteina considerată unul dintre semnele biologice centrale ale bolii Alzheimer.
În experiment:
-
șoarecii cu modificări genetice care dezvoltă plăci amiloide au primit arginină în apa de băut;
-
după tratament, acumulările de proteine toxice au scăzut semnificativ în creier;
-
animalele au prezentat mai puține anomalii de comportament;
-
activitatea genelor asociate inflamației neuronale a fost redusă.
Aceleași efecte de „curățare” a agregatelor proteice au fost observate și în modele de musculiță de oțet, dar și în experimente in vitro.
„Studiul nostru demonstrează că arginina poate suprima agregarea beta-amiloidului atât in vitro, cât și in vivo. Faptul că este o substanță sigură și ieftină o face un candidat promițător pentru repoziționare ca terapie Alzheimer”, a declarat Yoshitaka Nagai.
De ce este importantă această descoperire
Boala Alzheimer este caracterizată de acumulări anormale de proteine în creier, în special beta-amiloid și tau, care afectează progresiv neuronii și funcțiile cognitive.
De zeci de ani, cercetările se concentrează pe reducerea acestor plăci, însă rezultatele la oameni au fost până acum limitate. Numeroase medicamente care au arătat efecte bune la animale nu au confirmat beneficiile în studiile clinice.
Arginina aduce un avantaj teoretic important:
-
este deja utilizată în siguranță la om pentru alte afecțiuni, inclusiv hipertensiune și dureri toracice;
-
poate traversa bariera hemato-encefalică, lucru esențial pentru tratamentele care vizează creierul;
-
are rol de „șaperon chimic”, prevenind plierea greșită a proteinelor.
Ce nu știm încă
Cercetătorii subliniază mai multe limite importante ale studiului:
-
dozele de arginină folosite la animale au fost relativ mari;
-
nu poate fi extrapolată automat o doză sigură și eficientă pentru oameni;
-
nu este clar dacă eliminarea plăcilor amiloide duce, în mod real, la încetinirea sau stoparea bolii.
De altfel, comunitatea științifică încă dezbate dacă plăcile de beta-amiloid sunt cauza directă a declinului cognitiv sau mai degrabă un marker al unor mecanisme mai complexe.
Ce spun autorii studiului
Yoshitaka Nagai a subliniat potențialul clinic al descoperirii:
„Datorită profilului excelent de siguranță și costurilor reduse, arginina ar putea fi testată rapid în studii clinice pentru Alzheimer și alte boli neurodegenerative”.
La rândul lor, autorii arată că strategia ar putea fi extinsă și la alte afecțiuni neurologice în care agregarea proteinelor joacă un rol esențial.
Contextul global al bolii Alzheimer
La nivel mondial, peste 55 de milioane de persoane trăiesc cu demență, iar boala Alzheimer reprezintă aproximativ 60–70% dintre cazuri, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
În România, estimările indică peste 300.000 de persoane afectate, însă multe cazuri rămân nediagnosticate.
Orice terapie capabilă să încetinească evoluția bolii ar avea un impact major asupra sistemelor de sănătate și calității vieții pacienților.
Ce urmează
Următorul pas este inițierea studiilor clinice pe oameni, pentru a evalua:
-
dozele sigure de arginină;
-
eficiența reală la pacienții cu Alzheimer;
-
posibilele efecte secundare la administrare pe termen lung.
Până atunci, specialiștii avertizează că arginina nu trebuie considerată un tratament pentru Alzheimer și nu trebuie administrată în doze mari fără supraveghere medicală.
De reținut
Descoperirea vine cu un mesaj de speranță, dar și cu prudență. Arginina reușește să reducă plăcile amiloide și inflamația cerebrală la animale, însă drumul până la un tratament sigur și eficient pentru oameni rămâne lung.
Pentru moment, studiul adaugă o piesă importantă la puzzle-ul complex al bolilor neurodegenerative, fără a oferi încă o soluție definitivă.
