Din cuprinsul articolului
Un mecanism considerat până recent o soluție pentru boala ficatului gras ar putea avea efecte inverse pe termen lung.
Un studiu publicat în 2026 în revista Science Advances arată că blocarea unei enzime implicate în metabolismul hepatic, Caspase-2, poate favoriza apariția cancerului de ficat, în ciuda beneficiilor inițiale observate asupra acumulării de grăsime în ficat.
Descoperirea ridică semne de întrebare asupra unor direcții de tratament aflate în dezvoltare și atrage atenția asupra riscurilor unor intervenții care par utile pe termen scurt, dar pot avea consecințe grave în timp.
De la țintă terapeutică la factor de risc
Caspase-2 este o enzimă implicată în procesele de control celular, inclusiv în eliminarea celulelor deteriorate. În ultimii ani, cercetătorii au analizat-o ca posibilă țintă pentru tratamentul bolii ficatului gras, o afecțiune tot mai frecventă la nivel global.
Noua cercetare, realizată de o echipă de la University of Adelaide, sugerează însă că rolul acestei enzime este mai complex decât se credea. În loc să fie doar un factor implicat în acumularea de grăsime, Caspase-2 pare să aibă un rol esențial în menținerea sănătății celulelor hepatice.
Ce au arătat experimentele
Studiul a fost realizat pe modele animale modificate genetic, în care activitatea enzimei Caspase-2 a fost blocată.
Rezultatele au indicat o serie de efecte în lanț:
-
acumulare de celule hepatice anormale
-
inflamație cronică
-
fibroză (cicatrizare a ficatului)
-
creșterea semnificativă a riscului de cancer hepatic
Pe măsură ce animalele au îmbătrânit, incidența tumorilor hepatice a fost de până la patru ori mai mare comparativ cu grupul de control. Tipul de cancer observat a fost carcinom hepatocelular, cea mai frecventă formă de cancer de ficat.
De ce este important rolul acestei enzime
Cercetătorii explică faptul că ficatul este un organ capabil să suporte stres metabolic intens, dar acest echilibru depinde de eliminarea constantă a celulelor deteriorate.
Caspase-2 pare să funcționeze ca un mecanism de „control al calității”, prevenind acumularea celulelor cu modificări genetice. În absența sa, aceste celule persistă și pot deveni canceroase.
Un alt element observat în studiu este legat de poliploidie — o caracteristică normală a celulelor hepatice, care implică existența mai multor copii ale materialului genetic. În lipsa Caspase-2, acest proces scapă de sub control și contribuie la instabilitate celulară.
De ce rezultatele complică dezvoltarea de tratamente
Până acum, inhibarea Caspase-2 era considerată o strategie promițătoare pentru reducerea acumulării de grăsime în ficat. Noul studiu arată însă că o astfel de abordare ar putea avea efecte negative pe termen lung.
Cercetătorii subliniază că intervențiile care par benefice în stadiile timpurii ale bolii pot deveni problematice odată cu înaintarea în vârstă, când mecanismele de protecție celulară devin esențiale.
În acest context, dezvoltarea de medicamente care țintesc această enzimă va trebui reevaluată, iar siguranța pe termen lung devine o condiție critică.
Ficatul gras, o problemă în creștere și în România
Boala ficatului gras, în special forma asociată disfuncției metabolice (MASLD), este tot mai frecventă la nivel global, pe fondul creșterii obezității, diabetului și sedentarismului.
În România, estimările arată că un procent semnificativ din populația adultă prezintă acumulare de grăsime în ficat, de multe ori fără simptome. În unele cazuri, boala evoluează către inflamație (steatohepatită), fibroză și, în final, ciroză sau cancer hepatic.
La nivel global, cancerul de ficat a provocat aproximativ 760.000 de decese în 2022, fiind una dintre principalele cauze de mortalitate oncologică.
Ce înseamnă aceste date pentru pacienți
Studiul nu schimbă recomandările actuale pentru pacienți, dar oferă un mesaj clar pentru viitorul tratamentelor.
În prezent, controlul bolii ficatului gras se bazează în principal pe:
-
scădere în greutate
-
controlul glicemiei și al colesterolului
-
reducerea consumului de alcool
-
activitate fizică regulată
În lipsa unor medicamente aprobate cu eficiență clară, aceste măsuri rămân esențiale.
De reținut
Cercetarea publicată în Science Advances arată că o țintă terapeutică promițătoare poate avea și un rol protector important, iar intervențiile asupra ei trebuie evaluate cu precauție.
În cazul Caspase-2, blocarea unei enzime considerate inițial benefice ar putea favoriza, în timp, apariția cancerului hepatic. Descoperirea nu invalidează cercetările în curs, dar schimbă modul în care sunt interpretate și subliniază cât de complex este echilibrul biologic al ficatului.
