Unde te adăpostești în caz de război în România. Zonele considerate cele mai sigure și ce arată datele despre adăposturile reale

În România există mii de adăposturi de protecție civilă, însă multe sunt vechi sau nefuncționale, iar capacitatea lor reală acoperă doar o mică parte din populație.

Experții în securitate și protecție civilă spun că cele mai sigure locuri nu sunt neapărat buncărele militare, ci zonele cu infrastructură subterană solidă, distanță față de obiective strategice și acces rapid la adăposturi.

Câte adăposturi există în România

Potrivit datelor analizate de autorități, România are aproximativ 5.000–5.700 de adăposturi de protecție civilă distribuite în toate județele țării.

Problema majoră este însă starea lor. Aproape jumătate dintre adăposturi nu sunt operaționale, iar majoritatea au fost construite înainte de 1990.

Capacitatea totală este limitată:

• adăposturile speciale pot găzdui aproximativ 600.000 de persoane

• dacă sunt incluse și spații improvizate, precum pasaje sau parcări subterane, numărul urcă la aproximativ 1 milion de persoane

În raport cu populația României, asta înseamnă sub 5% din populație ar avea loc într-un adăpost în caz de atac aerian.

Unde se găsesc cele mai multe adăposturi

Adăposturile sunt concentrate în marile orașe, mai ales în clădirile construite în perioada comunistă.

De exemplu:

• București și Ilfov au cele mai multe adăposturi, aproape 600 de locații.

• Capitala are peste 1.100 de adăposturi înregistrate, multe amplasate sub blocuri sau instituții publice.

În schimb, în unele județe există foarte puține spații dedicate protecției civile. În anumite zone numărul adăposturilor este de doar câteva unități pe județ.

Ce locuri sunt considerate cele mai sigure în caz de atac

Specialiștii în protecție civilă spun că, în absența unui buncăr oficial, cele mai sigure locuri sunt spațiile subterane solide.

Printre acestea se numără:

1. Metroul și infrastructura subterană

Stațiile de metrou, tunelurile și pasajele subterane sunt unele dintre cele mai sigure locuri, deoarece oferă protecție împotriva undei de șoc și a fragmentelor.

2. Parcările subterane și subsolurile adânci

Subsolurile blocurilor construite cu adăposturi de protecție civilă pot oferi o protecție rezonabilă, dacă sunt amenajate corect.

3. Tunelurile și galeriile tehnice

În orașele mari există galerii tehnice și tuneluri de utilități care pot fi folosite temporar ca adăpost.

Regiunile considerate mai puțin expuse

În analizele strategice privind securitatea națională, experții menționează câteva tipuri de zone care ar putea fi mai puțin vulnerabile în cazul unui conflict.

1. Zonele montane

Regiunile din Carpați sunt considerate relativ mai protejate datorită:

• densității reduse a populației

• lipsei unor obiective strategice majore

• reliefului dificil pentru operațiuni militare

Orașe precum Sibiu, Alba Iulia sau Bistrița sunt adesea menționate în scenarii teoretice ca fiind mai puțin expuse decât marile centre industriale.

2. Zonele rurale îndepărtate

Localitățile mici, aflate la distanță de infrastructură strategică, au o probabilitate mai mică de a deveni ținte.

Regiunile din:

• nordul Transilvaniei

• Maramureș

• anumite zone din Apuseni

sunt adesea considerate mai sigure din acest punct de vedere.

3. Regiunile fără infrastructură militară sau energetică majoră

Zonele fără baze militare, porturi sau centrale energetice importante sunt evaluate ca fiind mai puțin expuse.

În schimb, orașele care includ astfel de obiective pot deveni puncte sensibile în cazul unui conflict.

Regiunile mai expuse în cazul unui conflict

Experții militari consideră că zonele cele mai sensibile sunt cele care conțin infrastructură strategică.

Printre acestea:

• porturi importante

• baze militare

• aeroporturi

• noduri logistice sau industriale

Specialiștii spun că riscul este mai mare în zonele care găzduiesc infrastructură strategică.

Printre acestea se numără:

• Constanța, unde se află cel mai mare port al țării
• Cernavodă, unde se află centrala nucleară
• Deveselu, unde se află sistemul antirachetă NATO
• Mihail Kogălniceanu, care găzduiește una dintre cele mai importante baze militare NATO din regiune

De asemenea, zonele apropiate de Marea Neagră sau de granițele estice pot deveni mai sensibile în scenarii militare.

Ce trebuie să știe populația în caz de alertă

În scenariile de protecție civilă, autoritățile recomandă câteva reguli simple:

• deplasarea rapidă către cel mai apropiat adăpost

• evitarea ferestrelor și a clădirilor fragile

• coborârea la subsol sau într-o zonă subterană

• folosirea scărilor, nu a liftului

În cazul în care adăposturile sunt ocupate, subsolurile blocurilor sau parcările subterane pot fi utilizate temporar.

De ce este discutat tot mai des subiectul adăposturilor

După războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, multe state europene au început să reanalizeze infrastructura de protecție civilă.

Raportul Curții de Conturi arată că sistemul românesc de adăposturi este în mare parte moștenit din perioada Războiului Rece și are nevoie de modernizare și inventariere completă.

Autoritățile spun că un plan național pentru protejarea populației în situații de conflict ar putea include:

• renovarea adăposturilor existente

• construirea unor spații noi

• adaptarea infrastructurii subterane urbane

Ce ar trebui să conțină bagajul de urgență

Specialiștii în protecție civilă recomandă ca fiecare familie să pregătească din timp un bagaj de urgență care să permită supraviețuirea timp de cel puțin 72 de ore în cazul unei evacuări rapide sau al întreruperii utilităților. Conceptul este folosit în planurile de protecție civilă din multe state europene și este recomandat și de organizații precum Departamentul pentru Situații de Urgență sau NATO în ghidurile de pregătire pentru populație.

Un astfel de bagaj ar trebui să fie ușor de transportat și păstrat într-un loc accesibil din locuință.

Elemente esențiale

Într-un bagaj de urgență sunt recomandate în general următoarele:

Apă potabilă
Cel puțin 2 litri de apă pe persoană pe zi, pentru minimum trei zile.

Alimente neperisabile
Conserve, batoane proteice, biscuiți, fructe uscate sau alte produse care pot fi consumate fără gătire.

Trusă medicală de bază
Bandaje, plasturi, dezinfectant, analgezice, medicamentele personale și o listă cu eventualele tratamente necesare.

Lanternă și baterii de rezervă
În cazul unei pene de curent, iluminatul devine esențial.

Radio portabil
Preferabil unul cu baterii sau cu încărcare manuală, pentru a putea primi informații oficiale.

Documente importante
Copii ale actelor de identitate, polițelor de asigurare și altor documente esențiale, păstrate într-un dosar impermeabil.

Telefon mobil și baterie externă
Un power bank poate deveni crucial dacă electricitatea este întreruptă.

Haine și pături
Un set de haine de schimb și o pătură termică pot fi utile dacă evacuarea are loc pe timp de noapte sau în sezon rece.

Produse de igienă
Șervețele umede, hârtie igienică, săpun, mască de protecție și dezinfectant.

Alte obiecte utile

În funcție de situație, bagajul poate include și:

• un briceag sau un multitool

• chibrituri sau brichetă

• bani cash

• o hartă a zonei

• o listă cu numere de telefon importante

Pentru familiile cu copii sau animale de companie, bagajul ar trebui completat cu produse specifice, precum hrană pentru animale, scutece sau medicamente pediatrice.

Pentru moment, specialiștii subliniază că cea mai importantă măsură rămâne informarea populației și identificarea din timp a celui mai apropiat adăpost.