Sari la conținut

Ungurii care au făcut vaccinurile chinezesc și rusesc regretă amarnic alergerea făcută. Problema majoră cu care se confruntă acum

Vaccinul chinezesc și rusesc pe care le-au făcut mulți unguri s-au dovedit a fi o alegere regretabilă. Aceste seruri nu sunt aprobate în UE, astfel că nu au putut obține certificat verde care să le permită să circule în Europa.

Pe Aeroportul Internațional Ferenc Liszt din Budapesta, oamenii așteaptă în cozi lungi pentru a face check-in-ul pentru zborurile de dimineață. Pentru Nora, o studentă maghiară de 22 de ani, este o zi importantă, relatează Radio Europa Liberă.

Au trebuit să se vaccineze și cu un vaccin aprobat în UE

Tânăra poate călători acum în multe destinații europene fără să stea carantină, în ciuda faptului că s-a vaccinat împotriva coronavirusului încă din primăvară. Planurile ei de călătorie anterioare au fost zădărnicite de vaccinul pe care îl primise: două doze de Sinopharm, produs în China.

Nora se numără printre miile de maghiari care s-au cu Sinopharm sau Sputnik V, dar ulterior au ajuns să regrete alegerea lor și s-au străduit apoi să obțină un vaccin aprobat de UE, astfel încât să poată călători.

Tânăra și-a rezolvat problema în octombrie, când a reușit să ajungă într-o clinică din Ungaria pentru a primi vaccinul Johnson & Johnson, administrat într-o singură doză.

Până acum, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), care este responsabilă de evaluarea și supravegherea medicamentelor în UE, a aprobat doar patru vaccinuri: Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson & Johnson. Cetățenii și rezidenții UE care au primit aceste vaccinuri sunt în mare parte scutiți de testare sau carantină atunci când călătoresc în alte țări din UE.

Deși, Sinopharm nu are aprobare EMA, Organizația Mondială a Sănătății a aprobat utilizarea de urgență a acestui ser, ceea ce înseamnă că sunt câteva țări europene, printre care Austria și Spania, care acceptă persoanele imunizate cu acest vaccin. Sputnik nu are nici aprobarea EMA, nici OMS. În UE, doar Ungaria, Slovacia, Cipru și Grecia acceptă dovada imunizării cu serul rusesc.

Într-o situație similară se afla și Daniel, un tânăr maghiar în vârstă de 23 de ani. În aprilie a primit două doze de Sinopharm.

„Atunci am acceptat vaccinul chinezesc ca să-mi pot vedea bunica”, a spus el. Dar, după ce a primit serul, nu s-a putut întoarce la facultate în Irlanda, fără să facă un test COVID și să intre în carantină. Așa că a decis să se vaccineze din nou, de data aceasta cu un ser aprobat în UE. S-a programat pentru vaccinare în Austria, unde a primit serul Johnson & Johnson. “M-au întrebat doar dacă am primit vreun vaccin în ultimele patru luni și le-am spus că nu. Ceea ce este adevărat”, a spus el.

Rușii se confruntă cu aceeași problemă

Chiar și rușii vaccinați cu Sputnik merg în străinătate pentru a primi seruri aprobate de Occident. În ultimele săptămâni, sute de ruși au călătorit în Serbia pentru a primi vaccinul Pfizer, profitând de „tururile de vaccinare” organizate de companiile din Belgrad.

Ungaria a fost prima țară din UE care a cumpărat serurile Sputnik și Sinopharm, la începutul anului 2021. Premierul Viktor Orban nu a mai vrut să aștepte vaccinurile aprobate de EMA și a apelat la Rusia și China.

Pe 26 aprilie, autoritățile maghiare au anunțat că orice persoană cu vârsta de peste 18 ani se poate programa pentru vaccinarea cu Sinopharm. Prin comparație, în aceeași perioadă, în Regatul Unit doar persoanele cu vârsta peste 45 de ani puteau să se înregistreze pentru prima doză.

Mulți tineri maghiari, dornici să revină la viața dinaintea pandemiei, aua scultat apelul autorităților. Erau mai puțin sceptici față de vaccinurile rusești și chinezești decât cei mai în vârstă.

La 11 noiembrie, 60,6% din populația totală a Ungariei primise cel puțin o doză de vaccin, iar 58,5% din populație efectuase și rapelul, potrivit datelor Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Peste 2 milioane dintre aceste injecțiile administrate au fost cu Sinopharm (17%) și 1,8 milioane cu Sputnik V (14%).

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel