Din cuprinsul articolului
Unul dintre cei mai explozivi vulcani de pe Pământ, aflat sub apă în apropierea Japoniei, arată semne că își reface rezerva de magmă. Descoperirea, confirmată recent de cercetători japonezi, a atras atenția comunității științifice și a readus în discuție riscul unor erupții de amploare rară.
Este vorba despre vulcanul Kikai, situat în sudul Japoniei, care a produs în urmă cu aproximativ 7.300 de ani una dintre cele mai puternice erupții cunoscute în perioada modernă. Studiul publicat în revista Communications Earth & Environment arată că, în ultimele milenii, sub caldera acestuia s-a acumulat din nou magmă.
Ce au descoperit cercetătorii sub vulcanul Kikai
Echipa condusă de profesorul Nobukazu Seama de la Universitatea Kobe a analizat structura subterană a vulcanului folosind unde seismice artificiale. Metoda a permis cartografierea precisă a rezervorului de magmă aflat la câțiva kilometri sub fundul oceanului.
Rezultatele indică faptul că acest rezervor s-a reumplut treptat în ultimii aproximativ 3.900 de ani.
„Este clar că vorbim despre același sistem magmatic implicat în erupția anterioară. Înțelegerea modului în care se acumulează cantități atât de mari de magmă este esențială pentru a înțelege cum apar erupțiile de tip calderă”, a explicat profesorul Seama.
Analiza chimică a materialelor vulcanice arată că magma actuală diferă de cea din trecut, ceea ce indică o alimentare nouă, nu doar resturi rămase după erupția anterioară.
O erupție care a schimbat regiuni întregi
Erupția Kikai de acum 7.300 de ani a fost una dintre cele mai violente din istoria recentă a planetei. Cercetările arată că:
-
aproximativ 160 de kilometri cubi de material vulcanic au fost expulzați
-
fluxurile piroclastice au ajuns la distanțe de până la 150 de kilometri
-
o mare parte din sudul Japoniei a fost afectată sever
Unii cercetători consideră că acest eveniment a contribuit la dispariția culturii preistorice Jōmon din acea regiune.
Semnele care au atras atenția în ultimii ani
Deși vulcanul nu a mai avut erupții majore, activitatea nu a dispărut complet. În interiorul calderei s-a format un dom de lavă, iar observațiile recente au identificat:
-
emisii de gaze și aburi
-
coloane de apă supraîncălzită
-
mai multe cutremure de mică intensitate
Aceste semnale nu indică o erupție iminentă, dar confirmă că sistemul rămâne activ.
Cât de probabil este un nou dezastru
Estimările actuale rămân prudente. Un studiu citat de presa japoneză indică o probabilitate de aproximativ 1% pentru o erupție majoră în următorii 100 de ani. Chiar și așa, scenariile extreme atrag atenția prin impactul posibil.
O erupție de acest tip ar putea:
-
arunca cantități uriașe de cenușă în atmosferă
-
afecta clima la nivel regional sau global
-
declanșa tsunami în zona Pacificului
Aceste efecte sunt analizate și în contextul altor supervulcani, precum Yellowstone din SUA sau Toba din Indonezia, care funcționează după mecanisme similare.
Ce este, de fapt, „Cercul de Foc al Pacificului”
Vulcanul Kikai face parte dintr-o zonă cunoscută sub numele de „Cercul de Foc al Pacificului” — o regiune unde au loc majoritatea cutremurelor și erupțiilor vulcanice de pe glob.
Datele geologice arată că:
-
aproximativ 90% dintre cutremurele lumii apar în această zonă
-
peste 450 de vulcani activi sunt localizați aici
-
activitatea este cauzată de interacțiunea plăcilor tectonice
Acest context explică de ce Japonia este una dintre cele mai expuse țări la astfel de fenomene.
De ce este importantă această descoperire
Cercetarea nu indică un pericol imediat, dar oferă indicii valoroase despre modul în care se pregătesc erupțiile de mare amploare.
„Scopul este să înțelegem mai bine procesele din interiorul Pământului și să putem identifica din timp semnalele relevante”, au explicat autorii studiului.
Monitorizarea acestor sisteme poate face diferența între o surpriză totală și o reacție pregătită din timp.
Ce rămâne de urmărit
În perioada următoare, cercetătorii vor continua să analizeze evoluția rezervorului de magmă și semnalele geologice din zonă. Tehnologiile moderne permit o supraveghere mai precisă decât în trecut, însă multe procese rămân dificil de anticipat.
Pentru moment, vulcanul Kikai rămâne într-o fază activă, dar stabilă. Descoperirea reumplerii rezervorului de magmă nu înseamnă o erupție iminentă, ci un pas important în înțelegerea unor fenomene rare și greu de prevăzut.
Ar putea o astfel de erupție să afecteze și Europa?
La prima vedere, un vulcan aflat în apropierea Japoniei pare prea îndepărtat pentru a avea efecte în Europa. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate.
Specialiștii în geofizică arată că erupțiile de tip calderă, extrem de rare, pot avea consecințe la scară globală. Nu prin impact direct, ci prin efectele asupra atmosferei.
În cazul unei erupții majore, cantități foarte mari de cenușă și gaze ar putea ajunge în stratosferă. Acolo, particulele fine pot reflecta radiația solară și pot duce la o scădere temporară a temperaturilor. Fenomenul este cunoscut sub numele de „iarnă vulcanică”.
Un raport al NASA și studii publicate în Nature Geoscience arată că erupțiile mari din trecut, precum cea a vulcanului Tambora din 1815, au dus la răciri climatice resimțite inclusiv în Europa, unde anul următor a fost numit „anul fără vară”.
Într-un scenariu extrem, o erupție de amploare la Kikai ar putea avea efecte indirecte similare:
-
scăderi ușoare ale temperaturilor pe termen scurt
-
perturbări ale agriculturii în anumite regiuni
-
modificări ale circulației atmosferice
Totuși, cercetătorii subliniază că astfel de scenarii sunt rare, iar probabilitatea unei erupții majore în viitorul apropiat rămâne scăzută.
Impactul direct — cum ar fi tsunami sau distrugeri masive — ar afecta în primul rând Japonia și zonele din Pacific, nu Europa.
