Din cuprinsul articolului
Beta-blocantele, considerate de zeci de ani un pilon de bază în tratamentul bolilor cardiovasculare, atrag acum atenția printr-un potențial efect advers ignorat frecvent: interferența cu tratamentele pentru afecțiuni respiratorii.
În România, medicamente precum propranolol, bisoprolol, metoprolol sau atenolol se regăsesc constant în rețetele pacienților cu hipertensiune arterială, tahicardie sau insuficiență cardiacă. Sunt accesibile, eficiente și bine tolerate în majoritatea cazurilor. Dar nu toți pacienții tolerează la fel aceste medicamente, mai ales cei cu astm sau bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).
Avertismentul venit din Marea Britanie
Dr. Sooj, medic de familie în Marea Britanie, a atras atenția recent, printr-un clip video devenit viral, că beta-blocantele pot reduce eficiența medicamentelor de urgență folosite în crizele de astm.
„Medicamentele folosite în tratamentul de urgență al astmului sunt beta-agoniste – ele relaxează mușchii căilor respiratorii. Dar beta-blocantele pot anula acest efect. În loc să deschidă căile respiratorii, pot apărea dificultăți serioase de respirație”, a explicat medicul britanic într-un video educațional.
Astmul și BPOC-ul în România
Potrivit datelor Societății Române de Pneumologie, peste 900.000 de români trăiesc cu astm bronșic, iar numărul celor diagnosticați cu BPOC depășește 1 milion. Ambele afecțiuni implică episoade recurente de dificultăți de respirație, tuse și senzație de sufocare.
În aceste cazuri, inhalatoarele sunt esențiale. Iar dacă un alt medicament reduce eficiența acestor inhalatoare, riscul unei crize severe crește semnificativ.
„Este o problemă pe care o întâlnim și în România. Mulți pacienți vin la pneumolog deja sub tratament cu beta-blocante pentru hipertensiune, fără să știe că ar putea avea reacții adverse respiratorii”, a declarat pentru redacția noastră dr. Marius Craina, medic pneumolog din Timișoara.
Ce se întâmplă la nivelul plămânilor
Pentru a înțelege riscul, e important de știut cum acționează aceste medicamente. Beta-blocantele încetinesc ritmul cardiac prin blocarea receptorilor beta-adrenergici. Însă acești receptori există și în plămâni, unde influențează capacitatea bronhiilor de a se relaxa.
„Un beta-blocant neselectiv, cum e propranololul, afectează atât inima, cât și plămânii. Asta înseamnă că poate duce la bronhospasm, adică închiderea bruscă a căilor respiratorii”, explică dr. Craina.
În schimb, beta-blocantele cardioselective (cum e bisoprololul) acționează mai precis pe receptorii din inimă și sunt, în general, mai sigure la pacienții cu risc respirator. Dar nici acestea nu sunt lipsite complet de efecte secundare.
Situația propranololului – între anxietate și risc
O altă problemă este utilizarea tot mai frecventă a propranololului pentru tulburări de anxietate. În România, medicii de familie sau psihiatrii îl recomandă uneori pentru controlul simptomelor fizice ale panicii – tremor, bătăi rapide ale inimii, senzație de sufocare.
„Propranololul poate calma simptomele, dar nu tratează cauza anxietății. În plus, există risc de supradozaj, mai ales dacă pacientul ia medicamentul fără supraveghere strictă”, explică dr. Ruxandra Marinescu, psihiatru în București.
În Marea Britanie, un raport publicat de The Guardian atrăgea atenția că prescrierea acestui medicament pentru anxietate nu este recomandată în ghidurile oficiale. Farmacistul Christopher Sullivan avertiza asupra riscurilor de depresie și supradoză, în special la persoanele care suferă și de tulburări afective.
Ce recomandă medicii
În cazul în care pacientul are astm sau BPOC și urmează să înceapă un beta-blocant, specialiștii recomandă o evaluare atentă.
„Nu e o contraindicație absolută, dar trebuie precauție. Se preferă variante cardioselective și se începe cu doze mici, sub monitorizare atentă”, explică dr. Craina.
Pentru cei care iau propranolol pentru anxietate, abordarea terapeutică ar trebui să includă, în paralel, psihoterapie sau tratamente antidepresive moderne, cu eficiență dovedită.
Ce poți face ca pacient
-
Informează-ți medicul dacă ai fost diagnosticat cu astm, BPOC sau ai avut episoade de sufocare.
-
Cere explicații clare privind tipul de beta-blocant prescris.
-
Nu întrerupe tratamentul brusc. Discută orice ajustare cu medicul.
-
Fii atent la reacții respiratorii, mai ales după primele doze.
-
Dacă iei propranolol pentru anxietate, întreabă medicul dacă există alternative mai sigure pentru tine.
De reținut
Beta-blocantele rămân un tratament valoros pentru multe boli, dar nu funcționează la fel pentru toată lumea. La pacienții cu astm, BPOC sau tulburări anxioase, aceste medicamente pot produce reacții nedorite. Informația și dialogul deschis cu medicul rămân cele mai bune metode de protecție.
„Nu spunem că aceste medicamente sunt periculoase în sine. Doar că trebuie prescrise cu atenție, în funcție de context. Iar pacientul are dreptul să fie informat și întrebat despre istoricul său medical complet”, a concluzionat dr. Sooj.
