Din cuprinsul articolului
Societatea de Obstetrică Ginecologie din România (SOGR) salută extinderea gratuității pentru vaccinarea anti-HPV la persoanele de ambele sexe cu vârsta între 19 și 26 de ani. Măsura, care intră în vigoare începând de miercuri, 1 octombrie 2025, poate proteja de infecția cu HPV aproximativ 1,5 milioane de tineri.
„Extinderea gratuității vaccinării anti-HPV pentru tinerii între 19 și 26 de ani este o decizie de sănătate publică care poate schimba statisticile privind incidența cancerelor cauzate de infecția persistentă cu HPV în România. Vaccinul oferă protecție reală împotriva infecțiilor care stau la baza multor cazuri de cancer de col uterin, vulvar, vaginal, penian, anal, orofaringian. Trebuie să transformăm această oportunitate legislativă în acțiuni concrete: informare clară, acces la cabinete și sprijin pentru persoanele vulnerabile.
Este necesar ca profesioniștii din domeniul sănătății – medici de familie, medici ginecologi, infecționiști, medicii din cabinetele studențești – să propună vaccinarea anti-HPV la fiecare oportunitate de interacțiune cu tinerii eligibili, pentru a crește accesul și acoperirea vaccinală. SOGR va rămâne activă în educare, formare și susținere a implementării la nivel național”, declară Prof. Dr. Elvira Brătilă, Președinte SOGR.
Vaccinarea împotriva HPV
Vaccinarea împotriva HPV a demonstrat eficacitate atât când este administrată adolescenților, cât şi atunci când este administrată adulţilor. „Infecția cu HPV poate apărea la orice vârstă, iar consecințeleunei infecții persistente pot include cancere și alte afecțiuni serioase. Vaccinarea oferă o protecție importantă împotriva acestor riscuri, reducând semnificativ probabilitatea apariției bolilor cauzate de HPV. Chiar și în cazul persoanelor care au avut deja contact sexual, imunizarea rămâne eficientă, contribuind la prevenirea infecțiilor noi”, explică Prof. Dr. Elvira Brătilă.
Beneficiile vaccinării la tinerii adulți
• protecția se menține chiar și la persoanele care au avut deja contact sexual;
• chiar dacă o persoană a fost expusă la unul sau mai multe tipuri de HPV, vaccinarea poate preveni infecțiile cu celelalte tipuri incluse în vaccin și poate reduce riscul de reinfecție sau de progresie a unor infecții existente;
• tinerii adulți pot forma relații cu partneri noi, iar vaccinarea înainte sau în timpul perioadei active din punct de vedere sexual limitează transmiterea în comunitate și oferă protecție indirectă (efect de turmă) pentru parteneri;
• prevenția primară prin vaccinare este mult mai eficientă, mai sigură și mai rentabilă decât tratarea leziunilor precanceroase sau a cancerului.
HPV în cifre
HPV reprezintă o familie de virusuri foarte comună, cu peste 200 de tulpini identificate. Dintre acestea, aproximativ 40 de tipuri infectează zona genitală și sunt transmise prin contact sexual, inclusiv contact piele-pe-piele.
Infecția apare prin:
• Contact sexual direct (vaginal, anal, oral)
• Contact piele-pe-piele în zona genitală
• Transmitere de la mamă la nou-născut (rar)
Majoritatea infecțiilor HPV sunt asimptomatice și tranzitorii – sistemul imunitar le elimină în 1-2 ani. Însă anumite tulpini cu risc înalt (16, 18, 31, 33, 45, 52, 58) pot persista și pot duce la modificări celulare precanceroase, iar în timp, la cancer.
HPV poate cauza multiple tipuri de cancer, atât la femei, cât și la bărbați:
• Cancerul de col uterin (99% cauzat de HPV) – cel mai frecvent
• Cancerul vulvar (aproximativ 70% cauzat de HPV)
• Cancerul vaginal (aproximativ 75% cauzat de HPV)
• Cancerul anal (aproximativ 95% cauzat de HPV) – la ambele sexe
• Cancerul penian (aproximativ 60% cauzat de HPV)
• Cancerele orofaringiene (gât, baza limbii, amigdale) – aproximativ 70% cauzate de HPV
HPV, în creștere la ambele sexe
Infecția cu HPV este cea mai frecventă și mai răspândită infecție virală cu transmitere sexuală. Aproximativ 80% dintre bărbaţi și femei se vor infecta cu HPV pe parcursul vieții, iar ratele de infecție persistentă cresc odată cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați.
România are cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de col uterin din Europa. Cancerul de col uterin este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic diagnosticat în România și al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din România, însă al doilea cel mai frecvent în segmentul 15-44 ani.
La nivelul Uniunii Europene, România înregistrează cea mai mare incidență și cea mai mare rată a mortalității. Incidența este de 2,5 ori mai mare decât media UE, iar rata mortalității de peste 4 ori mai mare. În fiecare an, aproape 3400 de femei din România primesc diagnosticul de cancer de col uterin și 1805 femei își pierd viața din cauza acestei maladii.
