Din cuprinsul articolului
Daniela Șerb
Medicii neurologi susțin că pacienții care fac mișcare la scurt timp după ce au suferit un AVC au șanse mai mari să se recupereze și rămân cu mai puține dizabilități
România ocupă locul al treilea, după Bulgaria și Macedonia, atât la incidența AVC, cât și la mortalitatea secundară bolilor cardiovasculare. Îngrijorător este, spun medicii neurologi, că incidența AVC a crescut în rândul categoriei de vârstă sub 30 de ani, în prezent peste 31% din pacienții cu AVC având vârsta între 20 și 64 de ani, față de 25% în 1990.
De cele mai multe ori, semnele unui AVC nu sunt evidente. Din punct de vedere strict medical, când există indicii pentru bolile vasculare este deja foarte târziu. Un astfel de semn este accidentul ischemic tranzitoriu (AIT). Acesta nu lasă urme fizice și durează o perioadă scurtă de timp. Din aceste motive, omul are tendința să neglijeze. Însă, AIT este un mare semnal de alarmă și trebuie tratat ca o urgență medicală, la fel ca și un accident constituit, avertizează neurologii. Dacă nu se iau măsuri urgente, riscul unui AVC crește foarte mult în următoarele două săptămâni. De aceea, este obligatoriu ca pacienții aflați în această situație să beneficieze, pe lângă investigarea rapidă a cauzelor şi de tratamentul adecvat, şi de prevenţie primară sau secundară promptă.
Cifrele statistice mai arată că o persoană care a supraviețuit unui AVC are un risc de 33% să mai sufere încă un accident de acest fel dacă nu este supravegheat de un specialist.
Intervenția rapidă, crucială
Prevenţia secundară în AVC şi progresele în neurologie au fost principalele teme dezbătute în cadrul celui de-al X-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), care s-a desfășurat în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, la Atena. Neurologi din Europa, SUA și Asia au discutat despre ultimele descoperiri din domeniul bolilor cerebrale vasculare, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative.
Prezent la eveniment, Natan M. Bornstein, profesor neurolog la Universitatea de la Tel-Aviv, Israel, și vicepreședinte al World Stroke Organization (WSO), a vorbit despre importanța crucială a mobilizării timpurii a pacienților care au suferit un AVC. Studiile arată că, în primul an după accident, o treime din pacienții cu AVC mor, iar altă treime rămân cu diverse dizabilități în desfășurarea activităților simple de zi cu zi. În aceste condiții, intervenția rapidă după producerea AVC are o importanță crucială pentru pacient și se traduce în costuri medicale substanțiale pentru sistemul sanitar din întreaga lume.
Pacientul are nevoie pe lângă diagnosticare și tratament și de un plan de reabilitare care trebuie început cât mai curând de la producerea AVC.
Practic, în faza acută, în primele 24 de ore pentru acei bolnavi cu AVC care sunt eligibili pentru o astfel de abordare trebuie făcută mobilizarea precoce. Aceasta este foarte importantă. Bolnavul nu trebuie hiperprotejat în sensul vechi al cuvântului: vai, are un AVC nu trebuie să-l mișcăm șapte zile. Este absolut greșit și acest lucru scade foarte mult atât șansa de supraviețuire, cât și de reabilitare a bolnavului, avertizează neurologii.
Potrivit profesorul Bornstein, a argumentat că o mobilizare precoce a pacienților după AVC previne complicațiile produse de această afecțiune cum ar fi embolia pulmonară, tromboza venoasă profundă, contracturile, infecțiile, atrofia musculară și deteriorarea funcției cardiorespiratorii. Șansa de a avea o viață normală după AVC depinde în mare măsură și de această etapă de recuperare. Primele şase luni post AVC sunt esenţiale în refacerea funcţiilor deteriorate.
Proceduri fizice, cognitive și psihologice
Astfel, pe lângă mișcare, antrenament, activitate fizică de orice fel, procedurile de recuperare trebuie să includă și tehnici cognitive (pacienții afazici, de exemplu, au nevoie de logoped) și psihologice pentru a crește bunăstarea și calitatea vieții pacienților cu AVC.
Șansa recuperării există însă pentru că sistemul nostru nervos este construit în așa fel încât are în el programele de regenerare, susțin neurologii. “Ce trebuie tu să faci ca medic este să activezi căile naturale de regenerare să încerci să le stimulezi în așa fel încât să accelerezi procesul de regenerare și să-l maximizezi. Să-l faci cât mai profund și cât mai amplu”, explică prof.dr Dafin Mureșanu.
O astfel de abordare a problemei presupune o echipă multidisciplinară de medici. Este imperios necesar ca fiecare compartiment pentru tratamentul AVC să aibă o echipă multidisciplinară în care specialiștii responsabili de aceste proceduri să fie prezenți. Odată bolnavul stabilizat și ieșit din perioada imediat vulnerabilă, fie continuă până la stabilizare perioada de recuperare în secția de neurologie, fie e transferat într-o secție dedicată neuroreabilitării. Tot neurologul trebuie să-i coordoneze programul de neuroreabilitare.
În România, există două mari spitale de recuperare care au secții de neurologie: la Iași și la Cluj, însă ar fi nevoie de mult mai multe, precum și de cntre ambulatorii și mobile pentru pacienții care nu se pot deplasa.
