Sari la conținut

Viața după mastectomie. Cât așteaptă româncele, care ajung la extirpare sânilor, să primească proteze mamare decontate de CNAS

Se vorbește destul de puțin despre implicațiile mastectomiei, cu atât mai mult dacă operația este una reușită, însă efectele psihologice și nu numai sunt extrem de puternice pentru femeile în cauză.

În România nu există încă, din păcate, un sistem bine pus la punct, astfel încât multe dintre femeile care ajung la extirparea unui sân așteaptă ani întregi pentru a primi o proteză externă și un sutien necesar purtării acestora. Cele menționate se află pe lista Casei Naționale de Asigurări pentru decontare, dar listele de așteptare foarte mari și procedurile anevoioase de înscriere fac acest demers să fie insuficient. În cazul unei duble mastectomii, situația este și mai dificilă. Femeile pot primi o singură proteză pe an (pentru un singur sân), ceea ce înseamnă cel puțin încă un an de așteptare până la primirea ambelor proteze necesare.  Vorbim în cazul protezelor externe de costuri de aproximativ 150 EUR, o suma care, desi nu pare foarte mare, este greu de plătit de către foarte multe dintre femeile care trec printr-o astfel de experiență, majoritatea investițiilor fiind făcute în operația propriu-zisă și tratament.

Operațiile de reconstruire chirurgicală sunt mult mai greu accesibile pentru o femeie obișnuită din România și, chiar și pentru cele înstărite, prezintă foarte multe dificultăți- cele din țesut propriu au o rată mică de succes (sunt deseori respinse de organism), iar cele din implant sunt foarte scumpe, iar procesul poate dura și 18 luni de intervenții constante, dificile și foarte dureroase. De aceea, doar 2% dintre româncele care au trecut printr-o mastectomie apelează la o reconstrucție chirurgicală.

Acesta este motivul pentru care o operație de mastectomie, chiar și una reușită, este urmată de perioade lungi de depresie, reintegrarea în viața socială și chiar în cea a familiei, fiind dificilă. Lipsa protezei are și consecințe medicale neplăcute, pentru că lipsa unuia dintre sâni, chiar și a unui sân mic, va schimba echilibrul natural al corpului, punând presiune pe coloana vertebrală și afectând-o, în timp, iremediabil.

Cei de la Asociația Casiopeea se ocupă de șase ani de femeile care au trecut printr-o astfel de experiență, oferindu-le proteze personalizate (special făcute pentru corpul și mărimea lor), din fondurile pe care le strâng în urma curselor și marșurilor roz. Marina Desrisan este cea care se ocupă de femeile care au nevoie de proteze, cea care le măsoară și le știe poveștile cel mai bine și ți-ar putea povesti mai multe despre ele. De asemenea, un medic oncolog, cu specializare în psihologia pacientului, ți-ar putea răspunde la orice întrebări, iar dacă va fi necesar, am putea găsi și una-două paciente care să răspundă unor întrebări.

În ultimii ani, Casiopeea a oferit 1 400 de proteze mamare femeilor din România, fiind alături de ele, în spitale sau în afara lor, ajutându-le să nu își piardă echilibrul și speranța.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel