Din cuprinsul articolului
Virusul Nipah se extinde în Asia. Află cum se transmite, ce simptome are, cât de mortal este și ce măsuri de prevenție recomandă medicii.
Apariția unui nou focar de virus Nipah în India a determinat mai multe state asiatice – printre care Thailanda, Indonezia, Nepal și Malaezia – să înăsprească controalele sanitare în aeroporturi.
Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează asupra riscurilor și subliniază importanța prezentării rapide la medic în cazul apariției simptomelor, chiar și nespecifice, după întoarcerea din zone endemice.
Ce este virusul Nipah
Virusul Nipah este unul dintre cei mai periculoși agenți patogeni cunoscuți, fiind clasificat la nivel de biosecuritate 4, alături de Ebola. Este considerat extrem de letal și are inclusiv potențial de utilizare în bioterorism.
Rata mortalității este estimată între 40% și 75%, în funcție de focar și de accesul la îngrijiri medicale.
Virusul a fost identificat pentru prima dată în 1998, în satul Kampung Sungai Nipah din Malaezia. Atunci, focarul a dus la peste 100 de decese umane și la sacrificarea a aproape 900.000 de porci, care au acționat ca gazde amplificatoare.
Focare de Nipah apar aproape anual în Asia, în special în Bangladesh și India, dar și în alte țări din Asia de Sud și Sud-Est. Principalul factor responsabil este interacțiunea tot mai frecventă dintre fauna sălbatică și animalele crescute intensiv, pe fondul defrișărilor și al urbanizării accelerate.
Cum se transmite virusul Nipah
Există trei căi majore de transmitere la om:
1. Contactul direct cu animale infectate
Rezervorul natural este reprezentat de liliecii de fructe (genul Pteropus). Porcii pot deveni gazde intermediare și amplificatoare.
2. Consumul de alimente sau băuturi contaminate
Cea mai frecventă cale de transmitere este consumul de sevă crudă de curmal (Khejuri), contaminată cu urină, fecale sau salivă de la lilieci infectați.
Virusul poate supraviețui zile întregi în medii bogate în zahăr, inclusiv în pulpa de fructe.
Sezonul cu cele mai multe cazuri este decembrie – martie, perioada colectării sevei de curmal. Inclusiv sucurile fermentate (Tari, Khajuri) pot reprezenta un risc.
3. Transmiterea de la om la om
Transmiterea interumană este limitata, dar posibilă, mai ales prin contact apropiat cu fluidele corporale ale unei persoane infectate (îngrijire, hrănire, atingere).
Pentru majoritatea populației, riscul rămâne foarte scăzut, dacă sunt respectate măsurile standard de prevenție.
Cum se manifestă boala Nipah
Perioada de incubație
- între 4 și 14 zile, dar pot exista și perioade mai lungi
- cazurile asimptomatice sunt rare
Simptome frecvente
- febră
- dureri de cap
- amețeli
- vărsături
- tahicardie
- tulburări neurologice (mioclonii, reflex „ochi de păpușă”)
- scăderea stării de conștiență
În aproximativ două treimi dintre cazuri, boala evoluează rapid, iar coma poate apărea în 5–7 zile.
Complicații grave
Cea mai severă este encefalita (inflamația creierului), uneori asociată cu meningită, apărută la 3–21 de zile de la debut. Aceasta este caracteristică infecției cu Nipah și explică rata ridicată de mortalitate.
Sechele pe termen lung
Supraviețuitorii pot rămâne cu afectări neurologice persistente, inclusiv:
- convulsii cronice
- paralizii oculomotorii
- paralizie facială
- slăbiciune musculară
- modificări de personalitate
Tratament și prevenție
Nu există tratament specific și nici vaccin împotriva virusului Nipah. Tratamentul este strict simptomatic, iar cazurile severe necesită terapie intensivă de susținere.
Prevenția este esențială și include:
- evitarea contactului cu liliecii și animalele bolnave
- evitarea consumului de sevă de curmal crudă sau parțial fermentată
- fierberea sucului de curmal înainte de consum
- spălarea și decojirea atentă a fructelor
- evitarea fructelor găsite pe jos sau parțial mâncate
- evitarea contactului neprotejat cu persoane infectate
Riscul poate fi mai mare pentru cei care participă la practici locale, precum colectarea sevei de curmal.
Când trebuie să mergi urgent la medic
Consultați un medic de urgență dacă prezentați febră, simptome respiratorii sau neurologice, chiar ușoare, după întoarcerea din zone endemice.
Nu uitați să menționați istoricul recent al călătoriilor, pentru că această informație poate salva vieți.

