Din cuprinsul articolului
Aproape unul din cinci cancere din lume are legătură directă cu infecții vechi, uneori contractate în copilărie, care pot rămâne „adormite” în organism timp de decenii. Abia mult mai târziu, în anumite condiții, aceste virusuri sau bacterii își reiau activitatea și declanșează procese oncologice.
Profesorul Harald zur Hausen, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 2008, avertiza că perioada dintre infecție și apariția cancerului poate ajunge la 15–25 de ani în cazul cancerului de col uterin și chiar la 30–60 de ani pentru unele leucemii. Descoperirile sale au schimbat fundamental modul în care medicina privește legătura dintre virusuri și cancer.
Estimările actuale arată că aproximativ 21% dintre cancere sunt asociate cu agenți infecțioși și, în mare parte, ar putea fi prevenite prin vaccinare și tratament precoce.
Cum pot rămâne „ascunse” virusurile ani întregi
Unele virusuri și bacterii pătrund în organism foarte devreme, posibil chiar în primele luni de viață, și pot intra într-o fază de latență. Sistemul imunitar le ține sub control, fără simptome evidente.
Problema apare atunci când acest echilibru se rupe.
Dereglările hormonale, modificările sistemului nervos central sau scăderea imunității pot reactiva agentul infecțios. În acel moment începe multiplicarea virală, inflamația cronică și, treptat, transformarea celulelor normale în celule canceroase.
Dacă organismul reușește să elimine infecția, riscul dispare. Dacă nu, procesul oncologic poate debuta mult mai târziu, fără legătură aparentă cu episodul inițial.
Virusurile și bacteriile cel mai des implicate în apariția cancerului
Printre agenții infecțioși cu impact oncologic demonstrat se află:
-
Human papillomavirus (HPV) – responsabil de cancerul de col uterin, dar și de unele cancere ale gâtului și regiunii anogenitale
-
HepatitaB și Hepatita C – implicate în ciroză și cancer hepatic
-
Epstein-Barr virus – asociat cu anumite limfoame și leucemii
-
HTLV-1 – legat de forme rare de leucemie
-
bacteria Helicobacter pylori – principal factor de risc pentru cancerul gastric
Acești agenți nu produc cancer imediat. Ei creează un teren favorabil prin inflamație persistentă și alterarea mecanismelor de reparare celulară.
HPV și cancerul de col uterin. De ce vaccinul contează mai mult decât screeningul
În cazul infecției cu HPV, testele de screening pot depista leziunile precanceroase și pot reduce mortalitatea cu până la 70–80%. Nu pot însă opri infectarea.
Profesorul zur Hausen sublinia că doar vaccinarea previne infecția propriu-zisă și elimină necesitatea intervențiilor chirurgicale, oferind protecție completă persoanelor care nu au fost expuse anterior virusului.
În România, situația rămâne îngrijorătoare. Potrivit datelor World Health Organization, incidența cancerului de col uterin este peste media Europei de Est și aproape dublă față de media globală. După cancerul de sân, este a doua cea mai frecventă formă de cancer la femeile din țară.
Cine se poate vaccina gratuit în România
Începând cu 1 octombrie 2025, vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani, în cadrul Programului Național de Vaccinare.
Această extindere a accesului a fost aprobată de Parlamentul României în 2025 și este considerată un pas important în reducerea ratei ridicate de cancer de col uterin din țară.
Femeile și bărbații cu vârste între 27 și 45 de ani pot beneficia de vaccinare anti-HPV în regim compensat 50%, pe bază de prescripție medicală eliberată de medicii în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Vârsta recomandată și schema de administrare
Vârsta optimă pentru vaccinare este înainte de expunerea la HPV, adică între 9 și 14 ani, mediul ideal fiind înainte de debutul vieții sexuale. La această vârstă, sistemul imunitar răspunde mai eficient la vaccin, protecția biologică fiind mai puternică.
Schema de administrare diferă în funcție de vârstă:
-
9–14 ani: de obicei 2 doze, administrate la un interval de 6–12 luni;
-
15 ani și peste: 3 doze sunt necesare pentru a obține protecția completă, administrate de regulă la 0, 2 și 6 luni.
Este important de știut că vaccinul nu oferă protecție imediată împotriva infecțiilor deja instalate, dar este eficient în prevenirea infecțiilor cu tulpinile HPV incluse în ser, cele mai implicate în cancerul de col uterin și alte tumori.
Unde și cum se vaccinează
Vaccinarea se realizează prin medicul de familie sau prin cabinetele medicilor specialiști în contract cu sistemul public de sănătate. Pentru a beneficia de vaccin gratuit sau compensat, este necesară o prescripție medicală eliberată de un medic.
Dozele de vaccin pot fi ridicate din farmacii pe baza rețetei compensate. Aceasta este o schimbare recentă care facilitează accesul mai larg la vaccin și reduce barierele logistice.
Virusurile hepatice, drumul lent spre ciroză și cancer hepatic
Infecțiile cu virusurile hepatice B și C, alături de consumul de alcool, sunt responsabile de aproximativ 40% dintre cazurile de ciroză. Procesul este lent și poate dura două decenii.
Ciroza devine apoi principala poartă de intrare spre cancerul hepatic, care se poate dezvolta chiar și la 30 de ani după infectare. Mulți pacienți află că sunt purtători ai virusului abia când apar complicațiile.
Helicobacter pylori și cancerul gastric
Infecția cu Helicobacter pylori se transmite prin apă sau alimente contaminate, dar și prin salivă. De cele mai multe ori este asimptomatică.
Netratată, poate produce gastrită cronică, ulcer și, în timp, modificări precanceroase ale mucoasei stomacului. Eradicarea bacteriei prin tratament antibiotic reduce semnificativ riscul de cancer gastric.
Ce se poate preveni, concret
Vaccinarea împotriva HPV și a hepatitei B, testarea pentru hepatita C, depistarea și tratarea Helicobacter pylori și accesul la screening regulat pot reduce substanțial povara cancerelor asociate infecțiilor.
Modelul este deja cunoscut din alte boli infecțioase. Campaniile globale de vaccinare au schimbat radical evoluția poliomielitei, rujeolei sau oreionului. Același principiu se aplică și în oncologia modernă.
Ce merită reținut
Cancerul nu apare întotdeauna din senin. În multe cazuri, este rezultatul unor infecții vechi, silențioase, care au acționat ani la rând.
Identificarea timpurie a acestor agenți, vaccinarea și tratamentul corect pot preveni mii de diagnostice grave. Mesajul transmis de Harald zur Hausen rămâne actual și limpede.
Prevenția începe cu mult înainte de primele simptome.
