Din cuprinsul articolului
Suplimentele de vitamina D ar putea proteja telomerii – structurile de la capătul cromozomilor care acționează ca niște „capace de protecție” pentru ADN. Un nou studiu arată că administrarea zilnică a 2.000 UI de vitamina D încetinește scurtarea acestor structuri, proces asociat cu îmbătrânirea și bolile cronice.
Când telomerii devin prea scurți, celulele nu se mai pot divide și mor, accelerând degradarea organismului. Cercetătorii au legat această scurtare de boli precum cancerul, bolile cardiovasculare sau osteoartrita.
Vitamina D este cunoscută în special pentru rolul ei în menținerea oaselor sănătoase și în absorbția calciului. Dar beneficiile sale nu se opresc aici. Studii anterioare au arătat că vitamina D sprijină sistemul imunitar, reduce riscul de infecții respiratorii și ar putea contribui la prevenirea unor boli autoimune.
Efectele antiinflamatorii ale vitaminei ar putea explica de ce are un rol protector și asupra telomerilor, reducând degradarea lor accelerată.
Cercetarea, realizată de Universitatea Augusta din SUA pe 1.031 de persoane cu vârsta medie de 65 de ani, a monitorizat telomerii participanților timp de cinci ani. Jumătate dintre voluntari au primit 2.000 UI de vitamina D zilnic, ceilalți un placebo.
Rezultatele au fost semnificative: grupul care a luat vitamina D și-a păstrat telomerii cu 140 de perechi de baze mai lungi decât cei din grupul placebo. Pentru comparație, telomerii se scurtează în mod natural cu aproximativ 460 de perechi de baze la fiecare 10 ani.
Capcana suplimentării cu vitamina D
Deși rezultatele sunt promițătoare, există câteva rezerve importante. Telomerii foarte lungi pot crește paradoxal riscul de apariție a unor boli, astfel că nu se cunoaște încă „zona optimă” pentru sănătate.
Mai mult, doza utilizată în studiu – 2.000 UI zilnic – depășește semnificativ recomandările oficiale (600 UI pentru adulții sub 70 de ani și 800 UI pentru cei peste această vârstă). Alte studii au sugerat beneficii chiar și la doze mai mici, de 400 UI.
Specialiștii subliniază că necesarul depinde de factori individuali: nivelul existent de vitamina D, dieta, expunerea la soare și interacțiunile cu alți nutrienți.
Deocamdată, nu există suficiente dovezi pentru a recomanda doze mari de vitamina D ca strategie anti-îmbătrânire. Cele mai sigure metode rămân cele clasice: alimentație echilibrată, exercițiu fizic, somn de calitate și reducerea stresului.
Totuși, pentru persoanele cu deficit de vitamina D sau cu risc crescut de osteoporoză, suplimentarea rămâne o opțiune validată de zeci de ani de cercetări.
Pe măsură ce studiile continuă, vitamina D ar putea reprezenta o piesă importantă în puzzle-ul complex al longevității.
