Sari la conținut

Vitamina mai puțin cunoscută care poate întârzia îmbătrânirea. Iată care sunt cele mai bune surse

Imagine creată cu AI
Vitamina K joacă un rol esențial în sănătatea osoasă și în coagularea sângelui, dar cercetările recente sugerează că ar putea avea și un rol în încetinirea procesului de îmbătrânire

Vitamina care poate întârzia îmbătrânirea. Spre deosebire de alți nutrienți, vitamina K nu a primit prea multă atenție. O nouă cercetare, arată că această vitamină este unul dintre cei mai puternici nutrienți anti-îmbătrânire.

Vitamina K este reprezentată de un grup de vitamine liposolubile care pot fi găsite în mod natural în organism. Filochinona sau vitamina K1 se găsește în plante verzi. Menachinona sau vitamina K2 este produsă de bacteriile din intestine. Menadiona sau vitamina K3 este un compus sintetic care are structura chimică a vitaminei K naturală.

Vitamina K poate fi ușor distrusă de căldura extremă, lumină, substanțe alcaline, acizi puternici, radiații și agenți oxidanți. Studiile sugerează, însă că gătitul nu diminuează foarte mult conținutul de vitamina K din vegetale.

Cea mai mare concentrație de vitamina K se găsește în ficat, pancreas și oase. Un nivel prea crescut de vitamina E și de calciu afectează absorbția vitaminei K.

Funcțiile vitaminei K poate întârzia îmbătrânirea

Vitamina K joacă un rol esențial în sănătatea osoasă și în coagularea sângelui, dar cercetările recente sugerează că ar putea avea și un rol în încetinirea procesului de îmbătrânire. Iată câteva moduri prin care vitamina K contribuie la acest proces:

  • Sănătatea oaselor: Vitamina K este crucială pentru menținerea densității osoase și pentru prevenirea osteoporozei, o condiție asociată cu îmbătrânirea. Ajută la modificarea osteocalcinei, o proteină necesară pentru utilizarea calciului în formarea oaselor. Astfel, un aport adecvat de vitamina K poate menține oasele puternice pe măsură ce îmbătrânim.
  • Sănătatea cardiovasculară: Vitamina K ajută la prevenirea calcifierii arterelor, un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Calcificarea arterială poate duce la rigidizarea și îngustarea arterelor, crescând riscul de hipertensiune arterială și boli de inimă. Prin menținerea elasticității vaselor de sânge, vitamina K contribuie la o inimă sănătoasă și poate încetini deteriorarea sistemului cardiovascular asociată cu îmbătrânirea.
  • Reglarea proceselor inflamatorii: Studiile sugerează că vitamina K are proprietăți antiinflamatorii. Inflamația cronică este un factor contribuitor la multe boli asociate cu îmbătrânirea, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul și Alzheimer. Prin reducerea inflamației, vitamina K poate ajuta la prevenirea sau întârzierea acestor condiții.
  • Sănătatea pielii: Deși cercetările în acest domeniu sunt încă la început, există indicii că vitamina K ar putea juca un rol în menținerea elasticității pielii prin gestionarea producției de elastină, o proteină care ajută pielea să revină la forma inițială după ce a fost întinsă.

Surse importante de vitamina K

Doza zilnică recomandată (DZR) de vitamina K poate varia în funcție de vârstă, sex și alte factori individuali. În general, pentru adulți, se recomandă următoarele cantități:

Pentru bărbați: aproximativ 120 micrograme pe zi
Pentru femei: aproximativ 90 micrograme pe zi

Iată câteva alimente bogate în vitamina K și cât la sută din DZR oferă o porție obișnuită:

  • Spanac gătit (o cană): Aproximativ 800 micrograme (procentajul DZR poate fi peste 1000% pentru o porție)
  • Kale (o cană, gătit): Aproximativ 1000 micrograme (procentajul DZR poate fi peste 1000% pentru o porție)
  • Varză de Bruxelles (o cană, gătită): Aproximativ 300 micrograme (procentajul DZR poate fi peste 300% pentru o porție)
  • Broccoli (o cană, gătit): Aproximativ 200 micrograme (procentajul DZR poate fi peste 200% pentru o porție)
  • Ulei de nucă de cocos (o lingură): Aproximativ 13 micrograme (procentajul DZR poate fi peste 10% pentru o porție)
  • Sparanghel (o cană, gătit): Aproximativ 70 micrograme (procentajul DZR poate fi peste 70% pentru o porție)

Este important să rețineți că aceste cifre sunt aproximative și pot varia în funcție de modul în care sunt preparate alimentele și de alte factori.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel