Din cuprinsul articolului
Numărul real al deceselor provocate de COVID-19 în primii doi ani ai pandemiei ar putea fi semnificativ mai mare decât cel raportat oficial.
Un studiu publicat în 2026 în revista Science Advances arată că peste 150.000 de decese nu au fost înregistrate ca fiind cauzate de infecția cu SARS-CoV-2, deși cel mai probabil au fost legate direct de virus.
Analiza, realizată pe baza datelor din SUA, indică o problemă sistemică de raportare și acces la diagnostic în fazele inițiale ale crizei sanitare.
Diferența dintre cifrele oficiale și realitate
În perioada 2020–2021, aproximativ 840.000 de decese COVID-19 au fost consemnate oficial în SUA. Cercetătorii estimează însă că ar fi existat încă 155.000 de cazuri nediagnosticate, ceea ce ar ridica totalul real cu circa 16%.
Aceste decese suplimentare nu au fost atribuite COVID-19 în certificatele de deces, fiind înregistrate sub alte cauze, precum:
-
diabet
-
insuficiență respiratorie
-
alte complicații medicale
Cine sunt „morții invizibili”
Studiul arată că aceste cazuri nu au fost distribuite uniform în populație.
Persoanele cel mai frecvent afectate:
-
comunități hispanice și alte grupuri etnice minoritare
-
persoane care au murit în afara spitalelor
-
locuitori din state din sudul și sud-vestul SUA
Această distribuție reflectă diferențe majore în accesul la servicii medicale și testare în primele luni ale pandemiei.
De ce nu au fost înregistrate corect
Autorii identifică mai multe cauze care au dus la subraportare:
1. Lipsa testării în afara spitalelor
În primele luni ale pandemiei, testarea era limitată și concentrată în spitale. Persoanele care au murit acasă sau în centre de îngrijire nu au fost testate în mod sistematic.
2. Sistemul neuniform de certificare a deceselor
În unele state, decesul este investigat de coroneri aleși, nu de medici legiști specializați. Acest lucru poate afecta acuratețea stabilirii cauzei morții.
3. Presiuni sociale și politice
Au existat situații în care familiile au cerut explicit ca COVID-19 să nu fie menționat ca motiv al decesului.
4. Contextul politic al pandemiei
Dezbaterile intense din acea perioadă au influențat inclusiv percepția asupra bolii și deciziile legate de testare sau raportare.
Cum au ajuns cercetătorii la aceste estimări
Echipa a folosit algoritmi de inteligență artificială pentru a analiza tipare din certificatele de deces ale pacienților confirmați cu COVID-19 în spitale.
Aceste tipare au fost apoi aplicate pentru a identifica cazuri similare în rândul persoanelor decedate în afara sistemului medical, unde infecția nu fusese confirmată.
Metoda nu oferă un diagnostic individual, dar permite estimări la nivel populațional.
O problemă care depășește pandemia
Specialiștii spun că rezultatele reflectă o vulnerabilitate mai largă a sistemului de sănătate.
Accesul limitat la îngrijire medicală și testare a dus nu doar la subraportarea deceselor COVID, ci și la agravarea altor afecțiuni.
În aceeași perioadă:
-
pacienți cu boli cronice nu au mai ajuns la tratament
-
numărul supradozelor a crescut
-
mortalitatea generală a fost influențată indirect de pandemie
Ce înseamnă aceste date
Diferența dintre cifrele oficiale și estimările reale nu schimbă doar statistica, ci și modul în care este înțeles impactul pandemiei.
Pentru autorități și cercetători, aceste rezultate subliniază:
-
importanța unui sistem de raportare mai precis
-
nevoia de acces echitabil la servicii medicale
-
rolul diagnosticării rapide în situații de criză
Situația în Europa și România
Fenomenul subraportării nu a fost limitat la SUA. Analizele privind „excesul de mortalitate” din Europa au arătat diferențe între decesele oficiale COVID și mortalitatea totală înregistrată.
În România, în perioada de vârf a pandemiei, aceste diferențe au fost vizibile în statisticile Institutului Național de Statistică, sugerând că o parte dintre decese nu au fost atribuite direct infecției.
De reținut
La câțiva ani de la debutul pandemiei, bilanțul real continuă să fie recalculat. Studiul indică faptul că impactul COVID-19 a fost mai mare decât arată cifrele oficiale, în special în rândul persoanelor vulnerabile și al celor care nu au avut acces la sistemul medical.
În lipsa testării și a unor mecanisme uniforme de raportare, o parte dintre decese au rămas în afara statisticilor, dar nu și în afara realității.
