Din cuprinsul articolului
Ce s-ar întâmpla dacă Pământul și-ar schimba polii magnetici complet, chiar sub ochii noștri? Schimbarea polilor magnetici ai Pământului s-a produs acum aproximativ 41.000 de ani, iar acum îl putem „auzi” datorită unui proiect științific neobișnuit care combină fizica cu sunetul naturii.
Folosind datele oferite de misiunea Swarm a Agenției Spațiale Europene, o echipă de cercetători de la Technical University of Denmark și German Research Center for Geosciences a transformat datele despre câmpul magnetic al Pământului într-o experiență auditivă.
Au ales să redea mișcările haotice ale liniilor magnetice prin sunete din natură: trosnit de lemn, coliziuni de pietre, vibrații grave.
Rezultatul este un colaj audio tulburător, aproape înfiorător, care ilustrează dramatismul unui eveniment cosmic uitat.
Ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 41.000 de ani?
Evenimentul este cunoscut drept inversarea Laschamps.
În timpul acestuia, câmpul magnetic al Pământului a scăzut la doar 5% din intensitatea actuală și și-a inversat direcția. Busolele, dacă ar fi existat atunci, ar fi indicat sudul în loc de nord.
Această slăbire extremă a permis pătrunderea unui număr semnificativ mai mare de radiații cosmice în atmosferă.
Efectele au fost înregistrate în gheața polară și în sedimentele marine, unde s-au descoperit niveluri duble de izotopi de beriliu-10, un indicator clar al iradierii intense din spațiu.
Ce consecințe a avut această inversare?
O parte din cercetători leagă Laschamps de dispariția megafaunei din Australia, dar și de schimbări comportamentale ale populațiilor umane preistorice, care au început să folosească peșteri în mod diferit.
Distrugerea parțială a stratului de ozon, creșterea nivelului de radiații și dezechilibrele climatice sunt efecte probabile, deși nu definitiv dovedite.
Este Pământul în pragul unei noi inversări?
Anomalii recente, precum slăbirea câmpului magnetic deasupra Atlanticului de Sud, i-au făcut pe unii să ridice această întrebare.
Totuși, potrivit cercetărilor publicate de echipe internaționale de geofizicieni în 2024, aceste anomalii nu par să indice o inversare iminentă, ci mai degrabă fenomene regionale.
Un lucru este cert: zona Atlanticului de Sud este acum una dintre cele mai vulnerabile la radiații solare, ceea ce afectează sateliții care trec prin acel sector.
Cum se formează câmpul magnetic și de ce se schimbă?
Câmpul magnetic al planetei apare din mișcările metalelor lichide (fier și nichel) din miezul exterior al Pământului.
Aceste curenți de convecție generează curenți electrici, care creează la rândul lor câmpul magnetic — un scut care se extinde până la sute de mii de kilometri în spațiu.
Pe măsură ce dinamica internă a planetei evoluează, polii magnetici se deplasează. Polul Nord magnetic, de exemplu, se îndepărtează de Canada și se îndreaptă spre Siberia, o deplasare documentată oficial în ultimii ani.
Ce ne învață trecutul
Potrivit geofizicianei Sanja Panovska, de la German Research Center for Geosciences, înțelegerea unor evenimente extreme precum Laschamps este esențială pentru:
-
prognoze legate de climă spațială,
-
evaluarea riscurilor asupra biosferei,
-
impactul asupra tehnologiei moderne (sisteme GPS, comunicații, sateliți).
Cum se măsoară astăzi câmpul magnetic?
Misiunea Swarm a ESA, lansată în 2013, monitorizează în detaliu semnalele magnetice provenite din nucleul, mantaua, scoarța terestră, oceane, ionosferă și magnetosferă.
Această monitorizare continuă permite detectarea schimbărilor subtile care altfel ar fi invizibile.
Ce înseamnă totul pentru noi?
Nu trebuie să ne așteptăm la o apocalipsă magnetică în viitorul apropiat. Dar este clar că Pământul nu este static, iar înțelegerea comportamentului câmpului său magnetic ne poate proteja infrastructura și sănătatea.
Până atunci, ne rămâne experiența sonoră unică — o călătorie auditivă în inima unei planete care, din când în când, își întoarce fața spre stele.
