Din cuprinsul articolului
În ziua de 26 august a fiecărui an, creștinii ortodocși îi pomenesc pe Sfinții Adrian și Natalia, a căror poveste de dragoste este una dintre cele mai frumoase din istoria umanității.
Singura deosebire față de celelalte povești cunoscute este faptul că nu este o poveste despre plăcerile acestei lumi, ci despre jertfă și sfârșit mucenicesc.
Sărbătoarea nu este trecută cu cruce roșie in calendar, fiind marcată ca zi de post, întocmai ca majoritatea zilelor de luni.
Cine sunt Sfinții Adrian și Natalia
Adrian si Natalia au fost doi tineri căsătoriți care au trăit in Nicomidia, oraș situat în apropiere de Constantinopol, conform crestinortodox.ro.
În timp ce Natalia era creștina, bărbatul care i-a devenit soț a trecut la creștinism abia la 28 de ani. A fost aruncat în temniță, alături de alți creștini, la ordinul împaratului din acea vreme, care nu a privit cu ochi buni decizia tânărului.
Când l-au torturat pe Adrian, Natalia a stat lângă el, întărindu-l în credință. Înainte de a fi omorât, temnicerii i-au permis să meargă acasă și să-și ia rămas bun de la soție și familie. Natalia, când a văzut că Adrian vine acasă, i-a încuiat ușa, nepermiţându-i să intre. Se temea că acesta a lepădat credința în Hristos și pentru acest lucru a fost eliberat.
Dar când a aflat scopul venirii sale, s-a bucurat nespus. După ce și-a luat rămas bun, s-a întors împreună cu ea la temniță. Pe drum, Natalia l-a îndemnat să nu-şi facă griji pentru cele pământești, ci să cugete la bunătățile cerești.
După torturi prelungite, împăratul a poruncit că brațele și picioarele mucenicilor să fie zdrobite cu ciocanul pe nicovală. În aceste chinuri și-au dat duhul Adrian și cei 23 de creștini.
La scurtă vreme după ce a trecut în împărăția cerurilor, tânărul i-ar fi aparut în vis soției sale, Natalia, anunțând-o pe aceasta că viața ei pe pământ avea să se sfârșeasca în curand, lucru care s-a și întâmplat.
Rugăciune pentru înţelegere în familie, către Sfinţii Mucenici Adrian şi Natalia
O, sfinţită pereche, Sfinţilor Mucenici Adrian şi Natalia, fericiţilor soţi şi vitejilor pătimitori!
Auziţi-ne pe noi, care ne rugăm vouă cu lacrimi, şi trimiteţi asupra noastră toate cele de trebuinţă sufletelor şi trupurilor noastre, şi rugaţi-L pe Hristos Dumnezeu să ne miluiască şi să facă cu noi după îndurările Sale, ca să nu pierim în păcatele noastre.
Aşa, Sfinţilor Mucenici primiţi glasul rugăciunii noastre, şi izbăviţi-ne cu mijlocirile voastre de foamete, de molimă, de cutremur, de potop, de foc, de grindină, de sabie, de năvălirea celor de alt neam şi de războiul cel dintre noi, de moartea năprasnică şi de toate nevoile, necazurile şi bolile, ca pururea fiind întăriţi cu rugăciunile voastre sa preaslăvim pe Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, dimpreună şi Celui Fără de început al Său Părinte şi Preasfântului Duh, în vecii vecilor. Amin
