Din cuprinsul articolului
Alegerea partenerului de cuplu nu este una liberă, deoarece partenerul de viaţă va fi ales în raport cu relaţiile şi trăirile pe care le-am avut în familie sau cu persoane investite de noi cu afectivitate. Vom căuta partenerul care să ne recreeze atmosfera afectivă cu care am fost obişnuiţi.
Pentru a se dezvolta optim, o relaţie are nevoie ca partenerii să o construiască în jurul intereselor lor comune, nu în jurul lucrurilor care-i deosebesc. Această alegere este direct influenţată de factorul inconstientului, format în istoria noastră personală, diferit pentru fiecare persoană în parte.
Partenerii sa-şi dezvolte relaţia prin crearea şi împărţirea de valori comune, să facă şi să experimenteze experienţe comune, sentimente, toate acestea având ca finalitate o dezvoltare dinamică atât individuală cât şi în cuplu.
Cuplul poate fi definit ca o structură creată de doi oameni, bazată pe nevoile personale care sunt satisfăcute de partenerul pe care l-am ales. În această structură este nevoie ca partenerii să se stimuleze şi să se susţină reciproc pentru a dezvolta structura creată.
Cuplul poate fi: armonic, satisfăcător sau dizarmonic, nesatisfăcător tinzând către disociere. La început, cuplurile tind către stabilitate, coeziune şi progres, dar uneori după o perioadă se poate ajunge la instabilitate, tensiuni sau chiar despărţire.
Lucruri care duc la despărţire:
Lipsa comunicării între parteneri. Partenerii vorbesc mult unul cu celălalt, îşi spun multe, dar de obicei nu comunică într-un mod eficient. Fiecare partener este atent la modul lui de a comunica şi nu la modul de percepţie a celuilalt. Acest lucru duce la situţia în care, chiar dacă am comunicat cum am crezut de cuviinţă, partenerul pare ca nu înţelege ce vrem să spunem, pare că se opune, lucru aducător de frustrare şi tensiune. Nu este luat în calcul faptul că bărbatul şi femeia folosesc moduri diferite de a înţelege şi de a comunica lucrurile.
Nu încerca să schimbi partenerul! Vei putea avea doar impresia că este o persoană nouă, dar persona veche nu poate dispărea, este tot acolo. O persoană poate schimba părerea, ideile dar ca structură este foarte greu de schimbat. Lucrul acesta aduce frustrare asupra persoanei, rezultând o manifestare negativă asupra relaţiei.
În timp ce femeia consideră întrebările un mijloc de a face conversaţie , bărbatul va percepe întrebările ca pe ceva acuzator, ca pe o intruziune în momentele lui personale. Este de preferat ca problemele să fie prezentate într-un cadru căt mai real unde sunt incluse ambele persoane implicate.
Derularea relaţiei nu corespunde neapărat cu gândurile şi expectaţiile tale. La începutul unei relaţii, în general la nivel psihic are loc un clivaj: datorită entuziasmului şi îndrăgostirii, partenerul tinde să vadă doar lucrurile bune ale celuilalt. Chiar şi defectele sunt interpretate într-un mod pozitiv. Tensiunile şi conflictele conjugale pot apărea după ce perioada aceasta euforică a scăzut în intensitate sau a trecut şi lucruri care ni se păreau frumoase , acum devin chiar deranjante şi motive de noi certuri şi neînţelegeri. Ne dăm seama că am proiectat supra persoanei de lângă noi transformându-l la început în partenerul ideal mult căutat. Această proiecţie a venit ca urmare a nevoilor noastre inconştiente de satisfacere şi îndeplinire a dorinţelor.
Insatisfacţia sexuală. Incapacitatea de a-i satisface nevoile partenerului poate duce la nemulţumire latentă într-o primă perioadă şi poate ajunge până la frustrare şi despărţire. Partenerul nu va mai vrea să accepte acest compromis şi va căuta satisfacţie în altă parte sau va pleca din relaţie.
Relaţiile încordate cu membrii familiei de origine. Dacă îţi dai seama ca nu există o bună comunicare sau înţelegere între partener şi familia ta de origine, încearcă să eviţi întâlnirile lor, rezumă-te doar la cele ocazionale sau absolut necesare. În acest mod, vei construi o punte de legătură minimă şi sigură peste aceste relaţii şi cu siguranţă nu le vei distruge în totalitate.
Lucruri de făcut pentru a creşte relaţia:
Respectă-i spaţiul partenerului şi nu-i lăsa impresia că-l acaparezi şi că-l comanzi. Partenerul nu este un bun al tău, aşadar nu-ţi aparţine. Fiecare partener are nevoia lui de intimitate. Dacă oferi intimitatea o vei avea şi tu. Prin libertatea oferită partenerului, te vei bucura şi tu la rândul tău de libertatea de care ai nevoie.
Este foarte important să-ţi asculţi partenerul. Prin aceasta îi respecţi nevoia de a se simţi ascultat, protejat, şi îi dovedeşti că eşti interesat de persoana ei, astfel nu se va simţi respinsă şi abandonată.
Oferă afecţiune şi respect. Arată-i că îl apreciezi: orice persoană când se simte apreciată şi validată se mobilizează mai bine, îi este mai uşor să lupte, este motivată, este mulţumită şi poate oferi cu plăcere mai mult.
Este foarte important ca ambii parteneri să se bată pentru buna stare a relaţiei lor de cuplu şi nu să se lupte între ei. Dacă relaţia devine abuzivă pentru unul din parteneri, atunci este mai bine ca acesta să plece din relaţie.
Susţine-ţi partenerul în demersurile pe care şi le-a propus. De multe ori această susţinere poate fi cheia reuşitei.
Nu folosi blamarea. Nu-ţi învinovăţi partenerul şi pe ceilalţi pentru lucrurile negative din viaţa ta, nu da vina numai pe partener dacă lucrurile nu merg aşa cum îşi doreşti tu în relaţie. Poţi lua în calcul şi să-ţi asumi că există posibilitatea ca şi tu să ai partea ta de vină în acest disconfort.
Obiectivele sunt de cuplu, nu doar personale. Este bine să ai obiective personale, dar acestea să nu vină în detrimentul obiectivelor şi nevoilor comune de cuplu. De multe ori, unul din parteneri este focusat pe carieră, lucru resimţit uneori de celălalt partener ca un abandon. Partenerul nu se mai simte băgat în seamă, se simte devalorizat şi îşi dă seama că a trecut pe planul secund. Această situaţie va aduce cu siguranţă frustrare şi neînţelegeri între cei doi parteneri.
Dovedeşte-i că eşti empatic la problemele şi nevoile celuilalt. Prin aceasta îi demonstrezi că eşti capabil să-l înţelegi, să îi înţelegi suferinţa din acel moment, că îl susţii cu toate vulnerabilităţile.
Autor: Iamandi Ionuț, Psiholg Clinician Master Psihanaliza Master Psihologie Clinica Spuse si Nespuse pe Divan
